Accesul populației la apă potabilă și servicii de canalizare, diferența de tarife de la un raion la altul, dar și impactul schimbărilor climatice, au fost discutate la Bălți, în cadrul unei mese rotunde organizate de Asociației pentru Drepturile Omului Lex XXI. Evenimentul a vizat situația din raioanele Drochia, Sîngerei și Glodeni, din perspectiva socială, de gen și climatică.
Raportul a scos în evidență faptul că o mare parte din gospodăriile din raioanele vizate nu au acces la apeduct. Situația este și mai rea atunci când vorbim despre canalizare.
Cifrele au fost acumulate prin intermediul solicitărilor de informații, date statistice și focus- grupuri în raioane.
„În ultimii ani s-au făcut investiții considerabile în cele trei raioane. Au fost implementate aproximativ 33 de proiecte de infrastructură a canalizației și apei. Însă, analiza noastră a arătat scos în evidentă unele lacune pe segmentul social, mai ales componenta de gen, dar și cea climatică. Femeile petrec cea mai mare parte a timpului în gospodărie, sunt responsabile de treburile casnice, îngrijirea copiilor, a vârstnicilor. Deci, este important un acces echitabil a tuturor femeilor la serviciile de apă și canalizare”, a declarat Daniela Răileanu, expertă, ADO Lex.
Un exemplu discutat a fost raionul Glodeni, unde tarifele pentru apă și canalizare sunt printre cele mai mari din regiune. Autoritățile locale spun însă că investițiile realizate ar putea duce, în timp, la reducerea costurilor pentru consumatori.
„Este un proiect care, în prima etapă, a avut o investiție de 38 de milioane de lei. În a doua etapă, la fel – 38 de milioane, pentru a aduce o noua aducțiune cu care vom aproviziona orașul Glodeni cu apă, dar și localitățile pe lângă care se află aducțiunea. Potrivit calculelor preventive elaborate de specialiști, odată cu implementarea proiectului va fi micșorat și tariful pentru apă și canalizare”, a menționat Mihail Dobrovolschi, vicepreședintele raionului Glodeni.
Participanții la masa rotundă au subliniat necesitatea unor politici publice integrate, care să țină cont de nevoile sociale, de egalitatea de gen și de efectele schimbărilor climatice, pentru a asigura un acces echitabil și durabil la apă și canalizare.
„Aș spune că așa rapoarte trebuie realizate anual sau măcar o dată la doi ani. Situația este foarte rea fiindcă apa este cea mai importantă într-o gospodărie, mai ales pentru femei”, a subliniat Maxim Burduja, activist civic.
„Am spus-o la mai multe întâlniri că prioritatea zero a guvernului este implementarea proiectelor de aprovizionare cu apă și sanitație. Ar fi ideal dacă proiectele de aprovizionare cu apă s-ar implementa în paralel cu proiectele de canalizare”, a declarat Ala Cucu, reprezentantă ADR Nord.
Autoritățile și cetățenii sunt îndemnați să adopte soluții sustenabile, să fie prudenți în consumul de apă și să se pregătească din timp pentru scenarii climatice tot mai dificile.
„Noi am lucrat cu autoritățile publice locale, comunicăm cu ei și încercăm să-i convingem să se gândească la sustenabilitate, la prognozele de viitor, să nu închidem ochii la schimbările climatice, la ceea ce ne anunță oamenii de știință. Sunt niște prognoze sumbre și noi trebuie să fim pregătiți, să avem alternativă, să fim prudenți ce apă consumăm, să învățăm a capta a pa de ploaie. Sunt foarte multe lucruri pe care putem să le facem în gospodării”, a menționat Diana Grosu, Președinta Asociației pentru Drepturile Omului Lex XXI.
„Observăm că secetele afectează populația, atât bărbați, cât și femei, persoane vulnerabile, agricultori și nu doar. Datele statistice arată că peste câțiva ani vom avea încă o reducere de aproximativ 20% în toate râurile din R. Moldova”, a subliniat Alexandru Gribincea, coordonator de proiect în cadrul IP Keystone Moldova.
Raportul a fost realizat cu sprijinul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare și al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională, Sida.
