Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT a organizat o nouă ediție a ADEPT Press Club, dedicată analizei uneia dintre cele mai sensibile situații instituționale din Republica Moldova: blocajul privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei și implicațiile acestuia asupra relației dintre autonomia regională și autoritățile centrale.
În cadrul evenimentului, Igor Boțan, analist politic și director executiv ADEPT, a prezentat analiza „Evoluțiile crizei instituționale din Găgăuzia”, un studiu care a explicat, într-o manieră clară și documentată, cum s-a ajuns la impasul instituțional instalat în UTAG începând cu toamna anului 2025. Analiza a urmărit atât cronologia crizei, cât și cauzele sale structurale — în special neconcordanțele dintre legislația electorală regională și cea națională, precum și deciziile administrative și juridice care au făcut imposibilă organizarea alegerilor în termen legal.
Miezul problemei a fost unul aparent tehnic, dar cu efecte majore: lipsa unui cadru juridic clar și funcțional pentru constituirea organului electoral din Găgăuzia. Modificările operate la nivel regional, combinate cu prevederile noului Cod electoral național, au generat un conflict de interpretare a legii și au blocat procesul electoral. În lipsa unei soluții acceptate de toate părțile, alegerile au fost amânate, iar incertitudinea a persistat inclusiv în raport cu scrutinul anunțat pentru 21 iunie 2026.
Analiza prezentată a propus o abordare echilibrată, bazată pe lege, care a încercat să depășească polarizarea dintre pozițiile exprimate la Chișinău și cele de la Comrat. Documentul a identificat mai multe opțiuni de deblocare a situației, fiecare cu implicații juridice și politice diferite. Printre acestea s-au regăsit:
• clarificarea și aplicarea ierarhiei actelor normative de către Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu legislația națională;
• intervenția Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, printr-un act administrativ care să permită organizarea alegerilor;
• eventuale ajustări legislative la nivel național, pentru eliminarea ambiguităților care au generat criza.
Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, a subliniat că doar Parlamentul, Comisia Electorală Centrală și Adunarea Populară a Găgăuziei pot adopta acte normative în domeniul electoral, însă atribuțiile autonomiei se limitează strict la particularități regionale. „Deși a fost oferit un termen pentru reglementarea acestor particularități, acesta nu a fost valorificat. În lipsa unor soluții normative clare, acțiunile ulterioare au contribuit la blocarea procesului electoral”, a declarat oficialul.
La rândul său, deputata Larisa Voloh a reiterat că soluțiile trebuie să pornească de la respectarea cadrului constituțional: „Republica Moldova este un stat unitar, iar respectarea Constituției și a ierarhiei actelor normative este esențială. În același timp, trebuie să garantăm alegeri libere și corecte și să prevenim coruperea alegătorilor, manipularea și dezinformarea”. Ea a subliniat că dialogul dintre Chișinău și Comrat trebuie să se bazeze pe legalitate, corectitudine și adaptarea cadrului normativ la realitățile actuale.
Deputatul Igor Chiriac a atras atenția că blocajul actual este alimentat de refuzul de a aplica reguli clare și mecanisme de verificare a integrității procesului electoral. „Nu putem construi alegeri corecte pe reguli care au generat probleme în trecut”, a declarat acesta, subliniind necesitatea unor standarde comune și a respectării cadrului legal.
Participanții la dezbatere au convenit că depășirea crizei a necesitat un dialog real între autoritățile centrale și cele ale autonomiei, dar și asumarea unor decizii conforme cu legislația națională. Obiectivul comun a rămas deblocarea situației și asigurarea organizării unor alegeri libere și corecte pentru cetățenii din Găgăuzia.
