Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia se confruntă cu una dintre cele mai complexe și îndelungate crize instituționale din ultimii ani, pe fondul blocajelor juridice și al disputelor dintre autoritățile regionale și cele centrale. Situația afectează direct organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), al cărei mandat a expirat încă din 12 noiembrie 2025.
„Este important subiectul pentru că R. Moldova este în proces de aderare la Uniunea Europeană și asta presupune respectarea statului de drept. O criză instituțională prelungită, precum cea din Autonomia Găgăuză, indiferent de cauzele ei, ridică întrebări legitime despre capacitatea statului de a-și gestiona tensiunile juridice din teritoriul său”, a declarat Polina Panainte, directoare adjunctă a Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT.
Criza a fost declanșată de modificările operate în 2023 asupra Codului electoral regional, prin care a fost eliminat caracterul permanent al organului electoral local. Această decizie a generat neconcordanțe cu legislația națională, în special cu Codul electoral al Republicii Moldova adoptat în 2022, și a dus la imposibilitatea organizării scrutinului în termenul legal.
Ulterior, disputa a fost amplificată de un conflict juridic între Adunarea Populară și Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, care a contestat modificările în instanță. Deși Curtea Supremă de Justiție a decis restabilirea organului electoral permanent, hotărârea a venit după expirarea mandatului APG, limitând capacitatea instituției de a corecta cadrul legal.
În a doua etapă a crizei, neînțelegerile s-au concentrat asupra denumirii organului electoral regional – „Comisie Electorală Centrală” sau „Consiliu Electoral Central” – o dispută aparent tehnică, dar cu implicații majore privind ierarhia actelor normative și raporturile dintre autonomia regională și statul unitar.
În martie 2026, situația a escaladat. APG a stabilit data alegerilor pentru 21 iunie 2026 și a constituit un organ electoral, însă legalitatea acestuia este contestată. În paralel, Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională pentru a verifica constituționalitatea unor prevederi din legea privind statutul special al Găgăuziei, iar autoritățile centrale au anunțat noi acțiuni în instanță.
Pe fondul blocajului, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a propus trei scenarii de ieșire din criză: asumarea responsabilității de către APG prin alinierea la legislația națională, intervenția directă a CEC sau modificarea cadrului legal de către Parlament. Acestea au fost prezentate de Igor Boțan, director executiv la ADEPT:
„Prima și cea mai legitimă soluție presupune ca Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) să-și asume responsabilitatea și să adopte un act administrativ prin care să aplice ierarhia actelor normative. Astfel, legislația electorală națională ar avea prioritate în organizarea alegerilor, inclusiv în ceea ce privește denumirea și funcționarea organului electoral regional.
A doua soluție prevede intervenția directă a Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, care ar putea impune printr-un act administrativ regulile necesare pentru organizarea alegerilor. Această opțiune este însă mai sensibilă politic și riscă să provoace nemulțumiri la nivel regional.
A treia soluție constă în intervenția Parlamentul Republicii Moldova, prin modificarea Codului electoral, astfel încât să fie clarificate în detaliu regulile privind alegerile regionale și raportul dintre legislația națională și cea locală. Această variantă ar putea însă accentua tensiunile politice dintre autoritățile centrale și cele din Găgăuzia.”
În paralel, autoritățile din Găgăuzia au apelat la organizații internaționale, inclusiv OSCE și Consiliul Europei, solicitând implicarea acestora în medierea conflictului cu autoritățile centrale. Demersul reflectă o accentuare a tensiunilor politice, pe lângă cele juridice deja existente.
Experții avertizează că, în lipsa unui compromis, criza instituțională riscă să se transforme într-una politică profundă, cu impact asupra stabilității regionale și a proceselor democratice. În aceste condiții, rămâne incert dacă alegerile programate pentru iunie 2026 vor putea fi organizate conform planului.
