Alianţa Noul Front Popular (NFP, stânga) s-a clasat pe primul loc în turul doi al alegerilor legislative anticipate de duminică din Franța, urmată de macronişti şi Partidul Rassemblement national (RN, extremă dreapta), a cărei ascesniune este larg îndiguită, potrivit primelor estimări, care nu degajă nicio majoritate în vederea formării unui Guvern, relatează AFP, citată de news.ro și MOLDPRES.
Tabăra prezidenţială se clasează pe locul doi, cu 150-180 de mandate, potrivit Ifop.
Partidul Rassemblement national (RN., extremă dreapta) şi aliaţii săi sunt creditaţi cu 120-150 de mandate.
Partidul Les Républicains (LR, dreapta) şi alte formaţiuni de dreapta urmează să obşină 60-65 de mandate.
Diverse formaţiunide stânga sunt creditate, la rândul lor cu zece mandate.
Cu 172-215 deputaţi, potrivit primelor estimări ale institutelor Ifop şi Ipsos, NFP ar putea să devină prima forţă politică la Palatul Bourbon, o creştere faţă de cei 151 de deputaţi aleşi în 2022 sub culorile NUPES.
Altă surpriză majoră este rezistenţa taberei macroniste, creditată cu 150-180 de deputaţi.
Este vorba despre 80-100 de mandate mai puţin ca în urmă cu doi ani.
Această împărţire în trei aruncă Franţa în ceaţă, după un scrutin care a mobilizat puternic alegătorii, cu o prezenţă la vot de 67%, cea mai puternică din 1997 încoace.
Niciun bloc nu pare în măsură să alcătuiască singur un guvern, după ce niciunul nu a atins pragul majorităţii absolute de 289 de mandate.
Până la consolidarea cifrelor, au loc luări de poziţie ale marilor lideri, se poartă negocieri intense şi se conturează mai multe scenarii – toate fără precedent în republica a V-a.
Cu trei săptămâni înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice (JO), care vor propulsa Franţa în lumina proiectoarelor întregii lumi, această ţară ar putea de asemenea să se orienteze către ipoteza unui Guvern tehnic, ca cel care a salvat Italia din criza datoriei în 2011, cu condiţia să se ajungă la un consens asupra personalităţilor.
