Cabinetul propus de premierul desemnat Adrian Veștea a eșuat în a obține votul de învestire în Parlamentul României, fiindu-i necesare 233 de voturi pentru a obține puterea executivă. Au fost exprimate 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, dintre cei 287 parlamentari declarați prezenți, notează Digi24.ro.
Pentru a fi învestit, guvernul propus are nevoie de majoritatea absolută, adică votul favorabil a 50% + 1 din 465 – numărul total al deputaților și senatorilor (nu doar al celor prezenți în sală).
După respingerea guvernului, președintele României, Nicușor Dan, este obligat să convoace din nou partidele politice reprezentate în Parlament la Palatul Cotroceni pentru o nouă rundă de consultări, în vederea găsirii unei noi majorități sau a unei noi propuneri de premier.
În urma consultărilor, președintele semnează un nou decret prin care desemnează o persoană pentru funcția de prim-ministru. Acesta poate fi un nume complet nou sau, teoretic, chiar cel respins anterior, dacă negocierile politice s-au reconfigurat între timp.
Din momentul publicării decretului de desemnare în Monitorul Oficial, noul premier desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a-și alcătui echipa de miniștri și pentru a redacta programul de guvernare.
Lista de miniștri și programul sunt depuse la Parlament. Se reiau audierile în comisiile de specialitate, urmate de un nou vot în plenul reunit al celor două Camere.
Eșecul Cabinetului Veștea este prima solicitare de învestitură respinsă. Constituția prevede o plasă de siguranță pentru a evita blocajele infinite, oferind Președintelui posibilitatea de a dizolva Parlamentul și de a declanșa alegeri anticipate (Art. 89), însă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții:
1. Să fi trecut cel puțin 60 de zile de la prima solicitare de învestitură (adică de la votul pentru Guvernul Veștea);
2. Parlamentul să fi respins cel puțin două solicitări de învestitură.
Până când un nou guvern reușește să treacă de votul Parlamentului și să depună jurământul, conducerea administrativă a țării rămâne asigurată de actualul executiv condus interimar de Ilie Bolojan, care își exercită doar atribuțiile de administrare a treburilor publice, fără posibilitatea de a emite ordonanțe de urgență sau proiecte de legi organice.
