Știința uneori are nevoie de experimente la scară mare pentru a descoperi secretele universului. De la telescoape care acoperă globul până la acceleratoare uriașe de particule, aceste experimente se numără printre cele mai mari realizate vreodată, scrie Libertatea.
Vânătoarea de unde gravitaționale
Undele gravitaționale, reziduuri ale unor evenimente galactice masive precum coliziunile între găuri negre și fuziunea stelelor neutronice, pot fi detectate cu ajutorul Observatorului de Unde Gravitaționale cu Interferometru Laser (LIGO).
Acesta constă în două instrumente mari, fiecare cu două brațe lungi de 4 km, situate în Washington și Louisiana. LIGO a detectat diverse fenomene galactice misterioase, inclusiv o fuziune între o stea neutronică și probabil o gaură neagră superușoară.
„Putem acum completa mai multe piese din puzzleul care este povestea universului nostru”, a declarat Laura Cadonati, purtătoare de cuvânt adjunct pentru LIGO Scientific Collaboration și profesor de fizică la Georgia Tech.
Cel mai mare accelerator de particule din lume
Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN este cel mai mare accelerator de particule din lume, cu un inel de 27 km în diametru. Acesta conține peste 9.000 de tone de fier în sistemele magnetice și suficient cablu de niobiu-titan pentru a ajunge la Soare și înapoi de peste șase ori.
LHC este și cel mai mare și mai rece „frigider” de pe Pământ, magnețiii fiind menținuți la o temperatură mai scăzută decât în spațiul cosmic. LHC caută semnele unei noi fizici prin ciocnirea de particule și studierea ramășițelor în detectoare gigantice.
Păduri amazoniene în miniatură
Proiectul AmazonFACE studiază impactul creșterii concentrației de CO2 asupra „plămânilor planetei”. Experimentul constă în 12 matrice de observație în șase parcele de 30 m diametru, trei la concentrații ambientale de CO2 și trei la concentrații mai ridicate. Fiecare parcelă conține în jur de 400 de specii de plante și multe alte specimene de ciuperci și microbi din sol.
O instalație uriașă de captare a carbonului
Prima instalație comercială de captare a carbonului din ocean va încerca să elimine 109.500 de tone de carbon pe an începând din 2027. Procesul chimic care elimină carbonul din apa de mare creează și hidrogen, care poate fi folosit drept combustibil.
Oamenii de știință încearcă să reînghețe Oceanul Arctic
Un grup de cercetători și antreprenori britanici desfășoară un experiment controversat în Arctica canadiană. Ei încearcă să crească și să refacă gheața marină din zona Arctică, pompând apă de mare de la mare adâncime la suprafață și lăsând-o să înghețe. Scopul final este de a încetini sau chiar inversa pierderea gheții de vară.
Echipa start-up-ului Real Ice forează găuri în gheața marină și folosește pompe electrice submersibile pentru a aduce apa de mare de la adâncime la suprafață. Aceasta îngheață, formând un strat suplimentar de gheață. Procesul îndepărtează și zăpada de pe gheață, eliminând stratul izolator și declanșând o creștere suplimentară pe partea inferioară a gheții marine.
O lume de bebeluși
ManyBabies este un proiect de colaborare pentru replicarea și cele mai bune practici în cercetarea psihologiei dezvoltării. Scopul este de a reuni cercetătorii pentru a aborda întrebări teoretice și metodologice dificile și restante privind natura dezvoltării timpurii și modul în care aceasta este studiată.
Spre exemplu, cercetătorii studiază cum dezvoltă bebelușii înțelegerea regulilor sau a conceptelor abstracte și când și cum le aplică.
Experiment botanic de secole
Experimentul de viabilitate a semințelor al botanistului William James Beal de la Universitatea de Stat din Michigan se desfășoară continuu din 1879. Scopul este de a afla cât timp pot rămâne semințele diferitelor plante în stare latentă înainte de a încolți.
Radiotelescopul uriaș din China
O mai bună cunoaştere a universului şi chiar detectarea extratereştrilor: radiotelescopul FAST (Five hundred meter Aperture Spherical Telescope), cel mai mare din lume (500 de metri în diametru), a devenit simbolul sosirii Chinei printre liderii mondiali în cercetare.
Cărui scop serveşte, însă, Fast? În principal, pentru a capta semnalele radio emise de corpurile cereşti, în special pulsarii (stele care au colapsat la sfârşitul vieţii stelare şi care se rotesc în jurul axei proprii).
Aceste unde permit, printre altele, reconstituirea unei imagini a obiectelor observate. Iar datele colectate îi ajută pe astronomi să înţeleagă mai bine originile Universului.
Un alt obiectiv al sitului: „să detecteze posibile civilizaţii extraterestre”.
Acesta a descoperit deja peste 200 de pulsari de la începerea operării la capacitate maximă în 2020.
O rețea de telescoape care acoperă majoritatea lumii
EHT este o rețea de radiotelescoape care se întinde din Groenlanda până la Polul Sud și din Spania până în Hawaii. Această colaborare a generat prima imagine a unei găuri negre și a observat jeturi electromagnetice uriașe provenind de la gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei Perseus A.
Aceste experimente la scară mare ne ajută să înțelegem mai bine universul și locul nostru în el, de la cele mai mici particule până la cele mai mari structuri cosmice.
