Rusia a dezmembrat și înlocuit efectiv gruparea Wagner în anul de când mercenarii au șocat lumea prin lansarea unei revolte împotriva guvernului lui Vladimir Putin, cea mai serioasă provocare cu care s-a confruntat președinte rus în peste două decenii la putere, au declarat mai mulți experți pentru BBC, scrie HotNews.
Evgheni Prigojin – liderul defunct al forței paramilitare – a intrat îîn Rusia din Ucraina pe 23 iunie 2023 și a cucerit orașul Rostov din sudul țării, după luni de tensiuni în creștere cu liderii militari de la Moscova.
Forțele sale au început apoi o scurtă ofensivă spre capitală, fără a întâmpina practic nicio rezistență. „Marșul pentru dreptate”, așa cum l-a numit Prigojin, s-a încheiat brusc în ziua următoare, după ce liderul Wagner a anulat înaintarea.
Doar două luni mai târziu, avionul lui Prigojin s-a prăbușit și acesta a fost ucis împreună cu alți câțiva membri de rang înalt ai Wagner, ceea ce a aruncat viitorul grupării în incertitudine.
Dr. Sorcha MacLeod, membru al grupului de lucru al ONU privind mercenarii și lector la Universitatea din Copenhaga, a declarat că fostele trupe Wagner s-au fragmentat în statul rus.
„[Wagner] poate că nu mai există exact în forma în care a existat anterior, dar o versiune – sau chiar versiuni – ale sale continuă să existe”, a declarat ea pentru BBC.
„A existat acest tip de dispersie în rândul statului rus, astfel încât nu există un coordonator general”.
„Gruparea Wagner a fost foarte importantă din punct de vedere geopolitic și economic pentru Rusia, așa că nu avea de gând să dispară niciodată, așa cum au sugerat unii oameni”, a adăugat ea.
Timp de ani de zile, forțele lui Prigojin au fost un instrument valoros și neegalabil pentru operațiunile rusești din Africa și Siria. Însă Prigojin și Wagner au ieșit în evidență în Ucraina, în timp ce forțele convenționale ale Moscovei se străduiau să străpungă apărarea Kievului.
La sfârșitul anului 2022 și începutul anului 2023, Wagner a jucat un rol-cheie în puținele victorii ale Rusiei pe câmpul de luptă. Forțele sale – formate în mare parte din foști deținuți – au reușit să cucerească orașul Soledar din estul Ucrainei, înainte de a se înrădăcina în luni de lupte intense, cu numeroase pierderi, în Bahmut.
Mutați în „armata privată” a lui Putin
La apogeul său, Wagner avea aproximativ 50.000 de mercenari în Ucraina, potrivit Consiliului Național de Securitate al SUA.
Acum, experții spun că operațiunile Wagner din Ucraina au fost absorbite de alte unități paramilitare și de stat rusești. Un fost comandant Wagner a declarat recent pentru BBC Rusia că mercenarilor li s-a ordonat să „se alăture Ministerului Apărării” sau să plece.
Oficialii serviciilor de informații britanice au sugerat că unele dintre unitățile de infanterie ale grupării au fost subordonate Rosgvardia (Garda Națională). Unitatea, înființată în 2016, a fost descrisă drept „armata privată” a Putin și este controlată de fostul său bodyguard Viktor Zolotov.
Ministerul britanic al Apărării a declarat că elemente ale grupării Wagner au început să intre sub controlul Gărzii Naționale în octombrie 2023. Denumite „formațiuni de voluntari”, fostele trupe Wagner urmau să fie trimise în Ucraina cu contracte de șase luni și în Africa cu contracte de nouă luni.
Anton Yelizarov – un membru Wagner pe termen lung despre care se spune că a comandat operațiunile sângeroase ale mercenarilor în Bahmut – a părut să confirme integrarea câteva zile mai târziu. Într-un videoclip postat pe un canal Telegram legat de Wagner, el a declarat că a fost prezent la construirea unei tabere în care trupele Wagner vor „lucra pentru binele Rusiei” și se vor alătura unităților Gărzii Naționale într-o nouă formațiune.
Oficialii britanici au declarat că „încorporarea fostelor detașamente de asalt Wagner în Corpul de voluntari al Rosgvardia a indicat foarte probabil că Wagner a fost subordonat cu succes Rosgvardia, sporind controlul statului rus asupra grupării Wagner”.
S-au alăturat lui Ramzan Kadîrov
Alte foste forțe Wagner s-au înrolat pentru a lupta alături Ramzan Kadîrov, liderul cecen loial lui Putin, și de forțele sale Ahmat, a constatat o investigație recentă a BBC Rusia.
Un exemplu tangibil al declinului grupului a fost dat de faptul că logo-ul său a fost dezlipit de pe blocul turn pe care îl ocupase în al doilea oraș al Rusiei, Sankt Petersburg.
Doar în Republica Centrafricană (RCA), Wagner mai operează în umbra formei sale de odinioară, controlată, se pare, de fiul lui Prigojin, Pavel.
În zilele de după revoltă, Prigojin ar fi încheiat o înțelegere cu Putin pentru a concentra operațiunile grupului său în Africa, sprijinind regimurile și asigurând resurse pentru Rusia. După moartea sa, ministrul adjunct al apărării, Yunus-Bek Yevkurov, ar fi vizitat capitalele africane, asigurând oficialii că serviciile furnizate de grup nu se vor risipi.
La începutul acestei luni, think tank-ul Institutul Polonez pentru Afaceri Internaționale (PISM) a observat că, în urma morții lui Prigojin, „atenția statului rus în [Africa] nu numai că nu a slăbit, dar s-a consolidat”.
În februarie, BBC a obținut documente care dezvăluiau că Moscova oferea un „pachet de supraviețuire a regimului” în schimbul accesului la resurse naturale de importanță strategică – o abordare favorizată anterior de gruparea Wagner.
Africa Corps
Planul era oferit de un așa-numit „grup expediționar” rus – supranumit Africa Corps – și comandat de fostul general GRU Andrei Averianov. Acesta a supervizat anterior operațiuni secrete specializate în asasinate țintite și destabilizarea guvernelor străine.
Experții au declarat pentru BBC că Africa Corps a înlocuit efectiv Wagner în Africa de Vest. Pe Telegram, unitatea s-a lăudat că oferă recruților salarii de până la 110.000 de ruble pe an și servicii „sub conducerea unor comandanți competenți cu o vastă experiență de luptă”.
În ianuarie, a anunțat prima sa desfășurare de 100 de soldați în Burkina Faso. Alți 100 ar fi sosit în Niger în aprilie.
Ruslan Trad, analist de securitate în cadrul Atlantic Council, a declarat pentru BBC că, de fapt, Wagner „a devenit Africa Corps și servește acum scopurile complete ale serviciilor de informații militare” și ale Ministerului Apărării.
„În Africa, acești soldați fac cam același lucru – păzesc rutele comerciale, asigură resursele pe care Moscova le folosește pentru a eluda sancțiunile și multe altele – servind junta locală și dirijând fluxul de migranți”, a observat el.
PISM a remarcat că Africa Corps este destinat să fie utilizat „mai deschis” decât Wagner pe continent, cu intenția de a înlocui influența occidentală – și în special franceză – în Africa.
Fiul lui Prijojin „a primit undă verde” să ducă mai departe munca tatălui
BBC Rusia a relatat că doar în Republica Centrafricană (RCA) Wagner mai operează în vreo umbră a formei sale de odinioară, presupus controlată de fiul lui Prigojin, Pavel.
„Moscova i-a dat moștenitorului undă verde să continue să facă ceea ce a făcut tatăl său în Africa, cu condiția să nu contravină intereselor Rusiei”, a declarat pentru BBC Russian o sursă care a lucrat cu Evgheni Prigojin.
Săptămâna trecută, Le Monde a relatat că aproximativ 1.500 de soldați Wagner au asistat forțele de securitate locale în atacurile asupra zonelor controlate de rebeli.
Cu toate acestea, PISM a observat că importanța generală a RCA în gândirea strategică a Moscovei „este în scădere”.
Dr. MacLeod a sugerat că obiectivul inițial al Wagner în RCA a fost acela de a demonstra „dovada conceptului” că grupurile de mercenari pot fi „utilizate ca un actor de succes în combaterea terorismului”, un obiectiv pe care Moscova îl poate considera acum ca fiind atins.
Dar ea a adăugat că Wagner a fost „complet implicat” în Republica Centrafricană, ceea ce face mai dificilă înlocuirea sa cu noul Africa Corps, în curs de dezvoltare.
Un an de la rebeliune
În ciuda amenințării reprezentate de răzvrătirea lui Prigojin, aniversarea de duminică a trecut în mare parte fără incidente în Rusia.
Dan Storyev, de la grupul de monitorizare OVD-Info, a declarat pentru BBC că moștenirea lui Prigojin se află mai ales la cei aliniați Kremlinului.
„În general, rebeliunea Wagner nu a beneficiat de prea mult, dacă nu chiar de niciun sprijin popular real pentru a exista, să zicem, mitinguri de masă care să marcheze aniversarea – poate pentru că nu a avut un mesaj anti-război autentic”, a remarcat el.
„Există oameni care organizează proteste în Rusia, dar aceștia se concentrează pe activismul anti-război și nu au nimic de-a face cu [Prigojin]”.
