Astăzi se împlinesc 84 de ani de la primul val de deportări sovietice din Basarabia. A început la 12 iunie 1941, la ora 02.30. Peste 20 de mii de oameni au fost transportați în vagoane de marfă, în condiții inumane, cu puțină apă și hrană, iar mulți nu au supraviețuit drumului. Pentru a comemora victimele, la Bălți a fost organizată o slujbă religioasă.
„Basarabenii au fost încărcați în 133 d vagoane și duși în „Siberia de gheață”. Este un eveniment de aducere aminte despre acaeastă pagină tristă despre istoria românilor din Basarabia. Aducem o rugăciune pentru sufletele celor care au fost nedreptățiți”, a spus PS Antonie, Episcop de Bălţi al Mitropoliei Basarabiei.
Elena Mihai s-a născut în Siberia. Părinții săi au fost deportați în anul 1949.
„Sunt născută în Siberia. Când au revenit părinții în Moldova aveam doar un an. Tatăl meu a lucrat în mină. Își făcea griji să nu cadă ceva peste el și eu să rămân fără el.”
Și părinții lui Constantin Magaz au fost deportați în Siberia pe când el avea doar 8 ani.
„Eu am fugit. I-au luat pe părinți, iar eu am rămas orfan. Țin minte foarte bine. Erau mașini care se numeai „ciornîi voron”. Veneau după ora 12.00, aveau listele făcute de ai noștrii, trădătorii de neam.”
Deportările au avut loc în urma ocupării Basarabiei de către Uniunea Sovietică, în baza pactului Ribbentrop-Molotov. Potrivit istoricilor, între 1941 și 1951 au fost deportate din Moldova cel puțin 70 de mii de persoane în trei valuri distincte, însă cifrele reale ar putea fi mai mari.
„Conform pactului „Ribbentrop-Molotov”, doi criminali de război, Stalin și Hitler, au împărțit Europa după influență. Nu doar noi am avut de suferit, dar și estonienii, lutuanienii, letonii, Țările Baltice și Ucraina de Vest”, a declarat Nicolae Uncuță, președintele asociației „Victimelor represiunilor politice” din Bălți.
Deportările au avut drept scop distrugerea elitelor locale — primari, intelectuali, ofițeri, polițiști și membrii partidelor politice din perioada interbelică. Bărbații au fost separați de familiile lor și trimiși în lagărele GULAG, unde puțini au supraviețuit, iar femeile, copiii și bătrânii au fost deportați în regiuni îndepărtate și neprimitoare ale Uniunii Sovietice.
