„Libertate!” s-a strigat vineri seara, pe peronul Gării de tren din Bălți. Premiera spectacolului „Temă pentru acasă” a adunat sute de oameni. Unii au stat în picioare, alții s-au așezat pe beton pentru a urmări povestea de dragoste și drama a doi îndrăgostiți care au îndurat ororile deportărilor staliniste.
Romanul lui Nicolae Dabija povestește despre viața profesorului Mihai Ulmu și a elevei sale Maria Răzeșu.
„Este un rol destul de complicat, eroina mea fiind o femeie puternică care este gata să facă orice ppentru persoana iubită. Am privit foarte multe filme bazate pe fapte reale din acea perioadă pentru a mă induce în acele timpuri, am ascultat muzică, am încercat să simt ceea ce simțea eroina mea când trecea prin acele greutăți”, a povestit Stela Guzun, actriță.
Pregătirile pentru marea premieră națională au durat mai bine de două luni.
„Am început să ne gândim unde ar fi interesant să prezentăm spectacolul. A fost o variantă să o facem în crâng, într-o pădure, la lacul orășenesc, dar într-un moment dat, cred că Ina a spus – la gară. În continuare, spectacolul va fi mutat pe scena teatrului bălțean”, a spus Ciprian Răcilă, regizor.
„Poate provoacă pe cineva să cumpere romanul, să-l recitească și să înțeleagă cât de important este pentru istoria noastră. Romanul este despre o istorie de dragoste, care, de fapt, este și o tragedie națională”, a adăugat Ina Ilașciuc, directoarea Teatrului Național „Vasile Alecsandri”.
Emoțiile au fost amplificate de vagoane și efecte sonore, iar corul și instrumentiștii au provocat oamenii să plângă.
„Am rămas profund impresionată și am aflat mai multe informații despre deportări, despre câți oameni au suferit și mai ales această poveste. Mulțumesc foarte mult artiștilor teatrului pentru această prestație.”
„Au trezit niște emoții foarte puternice pentru toți spectatorii. Sunt niște evenimente istorice trăite de poporul nostru, de cei care și-au pierdut părinții, buneii”, au mărturisit spectatorii.
28 iunie este o zi neagră în istoria poporului român. Basarabia şi nordul Bucovinei au fost rupte de patria mamă şi cedate, în urma unui ultimatum al Uniunii Sovietice. Trei milioane de români s-au trezit atunci sub ocupație străină. Evenimentele tragice au fost o consecinţă a Pactului Ribbentrop-Molotov, iar efectele acelui act diabolic nu au fost lichidate nici astăzi, după 84 de ani.