Nimic nu este exclus din discuţie atunci când vine vorba de strângerea de fonduri pentru apărare, a declarat duminică şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizând că valori europene precum democraţia şi statul de drept sunt ameninţate într-o lume din ce în ce mai „tranzacţională”. Fără a-l menţiona pe Donald Trump pe nume, şefa executivului UE a declarat reporterilor că există un nou sentiment de urgenţă în sfera geopolitică şi că „ceva fundamental” s-a schimbat de când ea şi-a început al doilea mandat, în urmă cu 100 de zile.
„Valorile noastre europene, democraţia, libertatea, statul de drept sunt ameninţate”, a declarat Ursula von der Leyen reporterilor la o conferinţă de presă.
„Vedem că suveranitatea, dar şi angajamentele ferme sunt puse sub semnul întrebării. Totul a devenit tranzacţional”, a menţionat ea, într-o aluzie voalată la Donald Trump.
După ce a fost întrebată în mod repetat despre acest subiect, Von der Leyen a declarat că SUA continuă să fie un aliat, deşi a reunoscut că există „fără nicio îndoială” subiecte de controversă, transmite hotnews.
„Din punctul de vedere al Uniunii Europene, cred că este un semnal de alarmă foarte puternic”, a subliniat ea.
Săptămâna trecută, liderii UE s-au angajat să crească dramatic cheltuielile militare după ce Von der Leyen a prezentat un plan de 800 de miliarde de euro care permite statelor membre să contracteze împrumuturi şi să crească datoriile naţionale fără a fi penalizate în temeiul normelor fiscale stricte ale blocului.
Cu toate acestea, multe state membre ar dori să se meargă mai departe şi, pentru a creşte cheltuielile de apărare, pledează pentru împrumuturi comune cu care să finanţeze subvenţii directe.
Întrebată duminică despre astfel de propuneri, Von der Leyen a declarat: „Nimic nu este în afara mesei de discuţie. Sunt deschisă faţă de orice este necesar”.
O astfel de mişcare ar necesita sprijinul Germaniei, care s-a opus împrumuturilor comune în domeniul apărării în timpul guvernului de coaliţie condus de Olaf Scholz. Cu toate acestea, viitorul cancelar de centru-dreapta, Friedrich Merz, a trezit speranţa unei schimbări de opinie la Berlin, după ce a ajuns rapid la un acord cu partenerii săi de coaliţie social-democraţi în vederea modificării Constituţiei Germaniei pentru a demara un plan de cheltuieli pentru apărare şi infrastructură.
SUA rămân un aliat cu „divergențe”
În timp ce Von der Leyen a descris public în mod repetat SUA drept un aliat, oficialii UE sunt îngrijoraţi de Donald Trump, care a suspendat ajutorul militar american şi schimbul de informaţii cu Kievul, l-a ironizat pe Volodimir Zelenski din Ucraina şi a părut tolerant faţă de bombardamentele mortale ale lui Vladimir Putin asupra locuinţelor şi infrastructurii civile ucrainene.
Potrivit Reuters, când a fost întrebată dacă vede o nevoie de a redefini abordarea Bruxelles-ului faţă de Washington, aşa cum a făcut deja faţă de Beijing, Von der Leyen a spus că răspunsul este „un nu clar – este o relaţie complet diferită cea pe care o avem cu Statele Unite decât cea pe care o avem cu China”, a explicat ea. „Desigur, SUA sunt aliaţi”, a completat şefa CE, apoi a adăugat: „Da, există diferenţe… dar dacă vă uitaţi la interesele comune pe care le avem, acestea depăşesc întotdeauna diferenţele noastre. Vom avea divergenţele noastre. Trebuie să le rezolvăm”.
Trump a ameninţat în repetate rânduri că va aplica tarife vamale UE, iar alinierea sa la Rusia în privinţa Ucrainei i-a neliniştit profund pe oficialii europeni. Liderul american a ridicat, de asemenea, dubii cu privire la angajamentele de securitate ale SUA faţă de Europa sub umbrela NATO.
Uniunea Europeană a Apărării
Von der Leyen a declarat că planul său de 800 de miliarde de euro ar putea fi „fundaţia unei uniuni europene a apărării” şi a invocat posibilitatea de „a face echipă cu alte ţări care gândesc la fel, precum Marea Britanie, Norvegia sau Canada”.
O întrebare deschisă este dacă aceste ţări europene din afara UE ar putea fi implicate în contracte de apărare de miliarde de euro. Preşedintele francez Emmanuel Macron susţine o politică de „buy european” (cumpără din Europa), dar Germania şi Polonia au semnalat o mai mare deschidere faţă de achiziţionarea de echipamente de apărare costisitoare din ţări din afara blocului comunitar.
Fără a da un răspuns definitiv, Von der Leyen a părut să încline către o abordare mai deschisă. Companiile au deja legături transfrontaliere puternice, a spus ea. „Nu trebuie să reinventăm roata, trebuie să ne gândim la un mecanism inteligent, la modul în care putem folosi această cooperare care este deja stabilită la un nivel înalt de calitate”, a spus ea.
Ucraina
Deşi Von der Leyen a vorbit despre sprijinul acordat Kievului pentru ca Ucraina „să poată continua să lupte”, ea nu s-a referit direct la o propunere de ajutor militar pe termen scurt din partea şefei politicii externe a UE, Kaja Kallas. Fostul prim-ministru estonian a făcut apel la statele membre să accelereze eforturile de a ajuta Ucraina în 2025, inclusiv prin livrarea „cât mai curând posibil” a 1,5 milioane de cartuşe, sisteme de apărare aeriană şi drone, printre alte tipuri de sprijin.
După ultimele atacuri devastatoare asupra Ucrainei din acest weekend, care au ucis cel puţin 14 persoane şi au rănit mult mai multe, Kallas şi-a intensificat apelurile pentru ca UE să sporească sprijinul militar „în caz contrar, şi mai mulţi civili ucraineni vor plăti cel mai mare preţ”, după cum a avertizat ea.
Întrebată despre propunerea Kallas şi despre ajutorul militar pentru Ucraina în 2025, Von der Leyen a declarat că „va trebui să-l creştem fără nicio îndoială” şi s-a referit la modul în care Kievul ar putea beneficia de planul de 800 de miliarde de euro – împrumuturi şi flexibilităţi fiscale care încă nu au fost finalizate.
Potrivit Comisiei, UE a furnizat Ucrainei un ajutor militar în valoare de 52 de miliarde euro, la egalitate cu SUA.
Von der Leyen a subliniat, pe de altă parte, că UE rămâne hotărâtă să elimine treptat gazul rusesc, în ciuda a două amânări ale termenului pe care îl avea iniţial un plan privind atingerea acestui obiectiv. „Mă angajez foarte clar să elimin treptat gazul rusesc”, a spus ea. „Aceasta este o necesitate absolută”, a subliniat şefa CE.
Europa a cumpărat o cantitate record de 18,8 milioane de tone de gaz natural lichefiat rusesc în 2024, în pofida unei scăderi abrupte a importurilor de gaz prin conducte, cărbune şi petrol.
Von der Leyen a mai anunţat că, în „următoarele săptămâni”, va convoca prima reuniune din istoria blocului european axată pe „securitatea externă şi internă, energie, apărare şi cercetare”, incluzând securitatea cibernetică, comerţul şi „interferenţa străină”.
