Este „datoria morală” a României să recupereze aurul cedat Rusiei în urmă cu mai bine de un secol, spune Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, într-o declarație pentru publicația poloneză TVP World care a documentat istoria tezaurului românesc cedat Rusiei Țariste care nu a mai fost returnat după venirea bolșevicilor, scrie hotnews.
„Pentru noi, recuperarea acestei comori este o datorie morală față de strămoșii noștri și față de viitorul copiilor noștri”, spune Cristian Păunescu care este și autor al unor cărți despre soarta aurului românesc.
„Nu am uitat și nici nu am cedat în această luptă”, adaugă el.
„Am încercat prin toate mijloacele posibile să negociem, dar URSS și, ulterior, Rusia doar au mimat interesul pentru această datorie.”
Cum a pierdut România aurul
Publicația poloneză amintește că România a trimis, în timpul Primului Război Mondial, două trenuri încărcate cu tezaur la Moscova, în decembrie 1916 și în august 1917. Autoritățile vremii, refugiate la Iași, au semnat un acord cu aliatul lor, Rusia țaristă privind punerea în siguranță a tezaurului care conținea bijuteriile regale și 91,5 tone de aur din rezervele băncii naționale.
Venirea la putere a lui Lenin a schimbat complet însă situația. Noul regim de la Moscova a confiscat aurul. Majoritatea artefactelor istorice au fost returnate în 1935 și 1956, dar nu și rezervele de aur.
„De-a lungul anilor, rușii au găsit diferite scuze sau «explicații»”, spune Păunescu, „cum ar fi că au fost deja returnate, că nu mai exista sau că România nu mai merita acest aur deoarece se reunificase cu Basarabia în 1918, sau că Franța sau Germania luaseră acest aur de la Rusia după Primul Război Mondial”.
În 2003, Rusia și România au semnat un tratat care a dus la crearea unei comisii care să analizeze această problemă, împreună cu alte puncte istorice controversate. Specialiștii ruși au avut ocazia să inspecteze acordul vechi de un secol și inventarul păstrat în arhivele băncii românești și, potrivit BNR, au confirmat că acestea sunt autentice.
„Dar ei au susținut că ar trebui să verifice originalele similare ale părții ruse, din arhivele rusești”, spune Păunescu.
„BNR nu exclude nicio cale legală”
BNR este „moderată, dar optimistă” în privința șanselor de a recupera aurul, spune Păune care mai preceizează că utilizarea activelor înghețate ar putea fi o opțiune pentru România
„Rusia se află în prezent într-un război hibrid nedeclarat cu Uniunea Europeană, deci nu pot exista negocieri sau discuții reale”, afirmă el. „Activele rusești înghețate în UE reprezintă, așadar, o resursă valoroasă pentru a îndrepta nedreptatea comisă României acum peste 100 de ani.”
„BNR nu exclude nicio cale legală, atât pe plan politic, cât și în instanțele internaționale, pentru a-și urmări interesele.”, completează el.
MAE indică spre acordul din 2003
Ministerul român de Externe este citat la rândul său de TVP World.
„Deocamdată, România urmărește soluționarea problemei rezervelor de aur și a celorlalte obiecte de valoare depuse la Moscova în timpul Primului Război Mondial prin mecanismele existente.”
„Comisia, care include reprezentanți ai ambelor părți cu expertiză relevantă, nu și-a finalizat încă activitatea. Întâlnirile comisiei au fost suspendate după declanșarea agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, dar intenția părții române este de a le relua atunci când situația politică o va permite”, mai precizează MAE.
