TikTok are în România 8,9 milioane de utilizatori, iar Facebook – puțin peste 9 milioane, apreciază Expert Forum.
Raportul arată că principalele mesaje care vizează România cu o intenție clară de manipulare anti-NATO sunt în momentul de față pe TikTok, „un Vest Sălbatic al reglementărilor de social media”.
„Frica românilor față de un război pe teritoriul țării este principalul mod de exploatare și blamare a NATO. Chiar dacă românii susțin covârșitor (81% în iulie 2024, conform Statista) apartenența la NATO, scopul propagandei nu este să înlocuiască această susținere, ci să o limiteze”, arată raportul Expert Forum.
Experții spun că, de multe ori, televiziunile de știri preiau știri din actualitatea externă, care, nepuse în context, vor crea un teren fertil pentru dezinformare.
„Un exemplu este atunci când se deschid știrile cu fragmente alarmiste din discursul lui Putin despre securitatea României, fără un context al declarațiilor care să informeze despre scopul acestor tirade, plauzibilitatea amenințărilor sau istoria altor declarații similare din trecut”, arată experții.
Mădălina Voinea de la Expert Forum spune că de multe ori pe TikTok sunt difuzate astfel de fragmente care sunt scoase din context, ulterior, de către alți utilizatori.
„Mediul informațional din România s-a schimbat dramatic de la pandemie încoace. TikTok a ajuns deja la a aproape 9 milioane de utilizatori activi. La anul probabil că va depăși Facebook-ul. Deja l-a depășit la nivelul de atenție a oamenilor. Însă conținutul video e greu de monitorizat. TikTok este principala sursă de informare a românilor”, spune Mădălina Voinea.
Facebook are în prezent 9,05 milioane de utilizatori români, după o pierdere semnificativă de 1,3 milioane.
Experții spun că TikTok devine o platformă tot mai influentă, iar lipsa unor mecanisme clare de control poate facilita răspândirea temelor/narativelor periculoase.
„Spre deosebire de platformele mai bine reglementate, cum ar fi Facebook, unde există Ad Library pentru a urmări reclamele politice, pe TikTok regulile sunt adesea ocolite. Politica TikTok care nu acceptă reclame politice în teorie reprezintă în practică o evitare a responsabilităților”, arată raportul Expert Forum.
Experții spun că miza manipulării legate de NATO nu este îndepărtarea românilor de organizația nord atlantică, ci „suportul pentru Ucraina, militar, financiar și politic în vederea aderării la Uniunea Europeană și NATO”.
„Intensitatea acestor discuții pe TikTok-ul românesc a atins cote alarmante, având în vedere că platforma nu are mecanisme reale de impunere a termenilor și condițiilor, deci lasă dezinformarea să zboare din bulă în bulă, viralizând-o asemenea Facebook-ului în 2019”, arată specialiștii de la Expert Forum.
Cu ajutorul Exolyt, o platformă de monitorizare a aplicației TikTok, Expert Forum a observat că România este una dintre țările în care s-au produs cele mai multe videoclipuri despre NATO.
„Problema vine abia când analizăm videoclipurile care au devenit virale, fie de la conturi obscure pe care nu le putem identifica în viața reală, fie găsim în top cu peste 1 milion de vizualizări secvențe alarmiste despre repercusiunile Rusiei asupra îndrăznelii României de a susține Ucraina”, se mai arată în raport.
Raport privind influența rusească în Republica Moldova
În paralel cu raportul privind influența rusă în România, tot la București, a fost lansat un al doilea raport privind influența rusească asupra referendumului pentru aderarea la UE a Republicii Moldova, care va avea loc în același timp cu alegerile pentru președinție din Republica Moldova – pe 20 octombrie 2024, realizat de organizația WatchDog de la Chișinău.
Dacă în România narativele rusești pentru influențarea opiniei publice sunt legate de NATO și de susținerea Ucrainei, în Republica Moldova, temele de influență rusești sunt legate de aderarea la Uniunea Europeană.
Una din aceste teme din Republica Moldova este despre referendumul pentru aderarea la UE – despre care influencerii politici, precum fostul președinte Igor Dodon și deputata Marina Tauber, spun că este organizat cu încălcarea normelor legale și democratice.
Tema privind încălcarea legii a fost amplificată în contextul deciziei Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a nu înregistra blocul politic „Victorie” pentru participarea la alegerile prezidențiale și la referendum, se arată în raportul realizat în Republica Moldova.
Blocul politic Victorie ( n.r. Pobeda în limba rusă) a fost înființat de oligarhul pro-rus Ilan Şor, care l-a anunțat de la Moscova, unde a fugit.
Valeriu Pașa, directorul executiv de la organizația Watch Dog, spune că Rusia și-a crescut interferența în societatea moldovenească începând cu toamna lui 2021.
„Estimarea noastră arată că în 2020, președintele de atunci – Igor Dodon – a primit de la Federația Rusă circa 9 milioane de euro pentru campania sa electorală. Astăzi dl Șor (n.r. Ilan Șor, politician prorus sancționat de SUA) își permite să dea 5 milioane de euro pentru un eveniment de o zi”, spune Valeriu Pașa.
O altă temă a influenței rusești este „lipsa de legitimitate”, folosită de cele mai multe ori pentru a promova mesajul precum că doar un număr mic de cetățeni și-ar dori ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene.
„Unul dintre argumentele des întâlnite la acest capitol este că orientarea geopolitică a Republicii Moldova ar putea fi decisă de doar 1/6 (17%) din populație. Pentru a sublinia această lipsă de susținere, sursele de propagandă au creat un site unde utilizatorii pot vota «pentru» sau «împotriva» referendumului. Site-ul, promovat de canalul Moldova Politics, specializat în discreditarea referendumului, a prezentat rezultate care arată că 95% dintre respondenți ar fi împotriva referendumului”, se arată în raportul privind Republica Moldova.
O altă temă a influenței rusești este că referendumul este de fapt „referendumul Maiei Sandu”, adică un vot pro înseamnă un vot pentru Maia Sandu.
„Plebiscitul este prezentat de această dată ca o inițiativă care i-ar aparține în exclusivitate președintei pentru a-i servi intereselor personale, a masca eșecurile guvernării și a crea o falsă asociere dintre problemele interne ale țării și procesul de integrare europeană”, mai arată raportul moldovean.
