Mai multe state europene au permis angajatorilor să reducă săptămâna de muncă la patru zile, iar altele mai examinează această posibilitate. Guvernul R. Moldova, însă, nu intenționează să reglementeze sau să impună un asemenea model. Potrivit ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, esențială este productivitatea angajaților, care nu poate fi măsurată în funcție de timpul petrecut de aceștia la locul de muncă, scrie RadioMoldova.
„Suntem într-o economie care este bazată pe servicii, pe tehnologii informaționale, iar asta înseamnă că unitatea de măsură privind timpul petrecut de cineva la locul de muncă este mai puțin relevantă. Ceea ce este relevant e ca salariații să fie productivi. Dacă anumiți agenți economici doresc să-și organizeze timpul având patru zile de muncă pe săptămână, pot s-o facă și este mai importantă productivitatea colegilor mei din echipă decât timpul petrecut la muncă. Guvernul nu va reglementa și nu va impune angajatorilor din R. Moldova un model legat de stabilirea a patru zile de muncă pe săptămână”, a declarat ministrul Buzu pentru Radio Moldova.
Alexei Buzu a adăugat că, în prezent, legislația permite companiilor private să-și organizeze munca în acest fel, cu o condiție – să fie respectate drepturile salariale ale angajaților. Mai exact, Codul muncii nu interzice companiilor să aplice o durată redusă a săptămânii de lucru, important e ca ziua de muncă să nu depășească zece ore.
Menționăm că prima țară din Europa care a legiferat trecerea la săptămâna redusă de lucru a fost Belgia, în anul 2022, când salariații au primit dreptul de a munci patru zile pe săptămână cu același volum de lucru și fără reducerea salariului. Autoritățile își exprimaseră atunci speranța că această schimbare va flexibiliza piața rigidă a muncii din Belgia și le va permite oamenilor să îmbine mai ușor viața de familie cu cea profesională.
Modelul a fost testat și în Portugalia, iar unul similar este implementat cu succes de câțiva ani în Marea Britanie. Peste 200 de companii au aderat până acum la această idee, fără a opera reduceri salariale, schimbând, astfel, modul în care muncesc britanicii. Primăvara trecută, și Franța a început testarea săptămânii de lucru de patru zile în ministere și administrațiile locale. Totodată, după un an de negocieri delicate, guvernul spaniol a dat undă verde reducerii săptămânii de lucru de la 40 la 37,5 ore, care urmează să fie aplicată în cazul a circa 12 milioane de angajați din sectorul privat. Anul trecut, guvernul polonez și-a anunțat intenția de a opera modificări la Codul muncii pentru a micșora timpul de lucru fie prin introducerea unei săptămâni de muncă de patru zile, fie a unei zile de muncă de șapte ore, înainte ca mandatul actualului executiv să se încheie în 2027.
În România, doar patru din zece companii ar accepta un asemenea program.
Statele care au implementat acest model spun că angajații se simt mai odihniți și mai puțin stresați, ceea ce contribuie la o productivitate crescută și la un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată.
Totuși, perspectiva săptămânii reduse nu-i avantajează pe toți lucrătorii. De exemplu, unii angajați cu normă întreagă ar fi nevoiți să-și lungească fiecare zi de lucru pentru a reuși să-și îndeplinească toate sarcinile pe care le acopereau în cinci zile. Alții, precum cei care lucrează în ture, nu au opțiunea de a-și flexibiliza programul de lucru.
