Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat a șasea evaluare a programului Republicii Moldova, susținut de Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), și a doua evaluare a programului susținut de Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF). Astfel, Republica Moldova beneficiază de debursarea a 122,2 milioane DST (drepturi speciale de tragere) (circa 162,6 milioane dolari SUA) în total, sumă care va fi folosită pentru suport bugetar. Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor curente va constitui circa 810,2 milioane de dolari SUA, transmite MOLDPRES.
FMI a precizat, într-un comunicat de presă, că „economia Moldovei își revine” și instituția prognozează o creștere economică de 2,6 la sută pentru anul curent și 3 la sută pentru anul 2025. „Ne așteptăm la o reducere a deficitului bugetar, de la 5,2 la sută din PIB în 2023 la 4,4 la sută în 2024 și 4,0 la sută în 2025, datorită veniturilor mai mari decât s-a prognozat, determinate de creșterea puternică a salariilor și importurilor și de ținerea sub control a cheltuielilor. Începând cu octombrie 2023, inflația s-a menținut în mare parte în limitele intervalului țintă de 5 ± 1,5 la sută, stabilit de Banca Națională a Moldovei”, a punctat FMI.
FMI prognozează că „perspectivele rămân foarte incerte, iar riscul de înrăutățire a situației este înalt, în principal din cauza războiului din Ucraina și unor eventuale șocuri energetice noi”. Totodată, potrivit sursei citate, se atestă și factori propice avansării rapide în realizarea reformelor structurale, cum ar fi pașii întreprinși în contextul implementării Planului de creștere economică al UE pentru Moldova și progresul constant în eforturile de aderare la UE.
„Deși autoritățile au respectat țintele indicative stabilite în program, parcursul reformelor structurale a fost neuniform. Autoritățile au îndeplinit condițiile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și cel al întreprinderilor de stat și au înaintat în Parlament pachetul de modificări ale legislației pentru consolidarea autonomiei și guvernanței BNM. Acțiunile convenite pentru crearea Curții Anticorupție și asigurarea adecvată cu personal a Procuraturii Anticorupție întârzie. Trecerea de la subvențiile energetice incluse în factură la transferuri de bani bine țintite s-a efectuat la timp în sezonul curent de încălzire, și Guvernul a aprobat un program de gestionare a riscurilor de dezastre. Alte două măsuri de reformă convenite în cadrul programului RSF sunt în curs de realizare, dar va fi necesar mai mult timp pentru a fi finalizate”, a explicat FMI.
În urma discuțiilor din cadrul Consiliului de directori executivi, Kenji Okamura, director adjunct al FMI și președintele în exercițiu al ședinței, a declarat că „deși în anul 2024 se atestă o redresare a economiei, care, conform prognozei, va continua și în anul 2025, se mențin riscurile de înrăutățire a situației”.
„Autoritățile trebuie să promoveze politici prudente, să mențină rezerve suficiente și să dispună de planuri de contingență bine elaborate, inclusiv aferente sectorului energetic. În același timp, este necesar de promovat investițiile și reformele favorabile creșterii economice, care vor fi susținute și de procesul de aderare la UE”, a afirmat Kenji Okamura.
Potrivit oficialului, politica bugetar-fiscală trebuie să se axeze în continuare pe o consolidare treptată, pentru a crea spațiul necesar pentru abordarea șocurilor și realizarea investițiilor care vor stimula creșterea economică, totodată asigurând în continuare protecția celor mai vulnerabile pături ale populației. În plus, politicile de stat trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea planificării bugetare și o mai bună executare a investițiilor capitale, precum și pe creșterea veniturilor, relevă director adjunct al FMI.
FMI mai menționează că este necesar de asigurat un progres continuu în realizarea reformelor în domeniul anticorupție, pentru a crește în continuare încrederea în instituțiile statului și pentru a promova dezvoltarea socio-economică. În acest sens, adoptarea legii care prevede crearea Curții Anticorupție și asigurarea adecvată cu personal a Procuraturii Anticorupție sunt priorități cheie, menționează instituția.
