Propaganda rusă devine mai puternică pe măsură ce se apropie referendumul. UE îndeamnă cetățenii să se ferească de falsuri

Uniunea Europeană le-a solicitat cetățenilor moldoveni „să verifice fiabilitatea surselor de informații și să se ferească de falsuri” înaintea referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Ca urmare a referendumului, la Constituția Republicii Moldova urmează să fie adăugată o secțiune privind integrarea europeană.

„Informațiile false și videoclipurile false de înaltă calitate se răspândesc pe internet și sute de noi pagini de socializare apar peste noapte pentru a le înlocui pe cele blocate”, a relevat delegația.

În context, este recomandat articolul „ Experimentele rusești cu dezinformarea în Moldova ”, produs de proiectul finanțat de UE „EUvsDisinfo” și disponibil în română, rusă, ucraineană și alte limbi.

Autorii atestă că Republica Moldova se află în vizorul Kremlinului de multă vreme. Presiunea economică, șantajul energetic, protestele înscenate și, în general, poluarea mediului informațional sunt câteva dintre elementele din manualul Kremlinului utilizate pentru a destabiliza Moldova și a-i sabota parcursul accelerat către aderarea la UE.

Sursa citează și o analiză recentă a comunității WatchDog.md privind natura organizată a campaniilor de dezinformare desfășurate de Federația Rusă. Aceste campanii implică distribuirea de mesaje de către agenții Kremlinului din Moldova, care sunt alese apoi și difuzate de purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe din Rusia, Maria Zaharova. Principalul obiectiv al acestor campanii este să semene neîncredere, frică și anxietate în rândul populației, sugerând că guvernul pro-occidental conduce țara către război.

Diverse persoane, inclusiv fostul președinte, Igor Dodon, și Ilan Șor fie au susținut, fie au consolidat aceste discursuri. O rețea de canale de Telegram, conturi Tik-Tok, pagini web și canale mediatice rusești a diseminat amplu aceste mesaje. De asemenea, au fost trimise scrisori de mobilizare false rezerviștilor, au fost organizate proteste și a fost lansată o presupusă mișcare antirăzboi.

La începutul lunii iunie, s-a observat că paginile oficiale de Facebook și Instagram ale lui Ilan Șor, care face obiectul sancțiunilor din partea UE, SUA, Canadei și Regatului Unit, au fost blocate, la fel și conturile colaboratorilor săi apropiați, cum ar fi Marina Tauber, Evghenia Guțul și Alexei Lungu. Meta a precizat că aceste conturi au fost considerate „persoane sau organizații periculoase” după ce au fost evaluate activitățile lor online și offline”.

Cu toate acestea, comunitatea de experți a semnalat că Ilan Șor și un alt oligarh fugar, Veaceslav Platon (sancționat de Canada), și-au intensificat eforturile de dezinformare pe platformele de socializare. Numai în iunie, aceștia au cheltuit 55 000 de euro pentru a răspândi mesaje cum ar fi: „Moldova este controlată de străini” și „Rusia ar trebui să fie partenerul strategic al Moldovei”.

Se preconizează că astfel de incidente vor deveni tot mai frecvente pe măsură ce țara intră într-o perioadă crucială a campaniei electorale.

Kremlinul și interpușii săi își sporesc atacurile împotriva cooperării crescânde dintre UE și Moldova și împotriva sprijinului UE pentru reziliența Moldovei, etichetând-o în mod fals ca un „semn al militarizării țării”. Potrivit comunității Watchdog.md, discursul conform căruia „integrarea în UE ar târî Moldova în războiul [din Ucraina]” a reprezentat 10 % din discursurile ostile observate în primele săptămâni din mai în spațiul informațional moldovenesc.

Cu alegerile și referendumul programate peste aproape trei luni, notează sursa, vom vedea mult mai multe din partea ecosistemului pro-Kremlin în Moldova și în vecinătatea ei. De asemenea, este clar că guvernul și societatea civilă vor depune mult mai multe eforturi pentru monitorizarea și demontarea dezinformărilor și pentru a preveni diferitele amenințări hibride. Vom urmări îndeaproape aceste evoluții.