Nicu Covaci, liderul legendarei formaţii Phoenix, a încetat din viaţă, potrivit anunţului făcut de membrii trupei pe pagina de Facebook Phoenix Transsylvania, informează MOLDPRES.
Nicu (prenume real Nicolae – n.r.) Covaci, fondatorul formaţiei Phoenix, s-a născut la 19 aprilie 1947, în Timişoara. Compozitor, chitarist, pictor şi grafician, a studiat din copilărie pianul, acordeonul, dar şi limbile străine. Apoi a învăţat să cânte la muzicuţă şi a luat lecţii de chitară. A studiat la Liceul de arte plastice şi la Institutul de Arte Plastice din Timişoara.
La începutul anilor ’60, împreună cu un coleg de şcoală, Kamocsa Camo Bela, a creat o formaţie de chitarişti care se numea Sfinţii, iar în 1964, numele formaţiei s-a schimbat în Phoenix. Membrii fondatori ai formaţiei Phoenix au fost Nicu Covaci şi Moni Bordeianu. În perioada 1964-1966 au cântat în săli studenţeşti şi în cluburi din Timişoara, piese din repertoriul unor formaţii celebre la acea vreme – The Beatles, The Rolling Stones, The Monkees sau The Animals. Trupa lui Covaci a început să fie invitată la Bucureşti, în emisiuni de televiziune, devenind cunoscută în toată ţara.
După primul concert în Bucureşti, în 1965, ţinut în sala Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografie, trupa Phoenix a fost invitată să înregistreze în studioul radioului naţional. Atunci au fost înregistrate piese ca „Ştiu că mă iubeşti şi tu”, prelucrările folclorice „Dunăre, Dunăre” şi „Bun e vinul ghiurghiuliu”. Tot atunci, membrii formaţiei au început colaborarea cu textierul Victor Cârcu, care a scris versurile primelor hit-uri ale trupei: „Vremuri”, „Şi totuşi ca voi sunt”, „Nebunul”, „Floarea stâncilor”, înregistrate pe două EP-uri Electrecord.
În decembrie 1967, Phoenix a efectuat primul turneu de amploare, în mai multe oraşe bănăţene, încheiat cu două concerte la Timişoara. La Festivalul Naţional de artă studenţească de la Iaşi, în aprilie 1968, Phoenix a câştigat „Marele Premiu” şi premii speciale de interpretare şi compoziţie. În 1969 apare cel de al doilea disc EP, „Floarea stâncilor”, cu patru compoziţii proprii. Trupa Phoenix participă la festivalul naţional studenţesc de la Bucureşti unde prezintă opera rock „Omul -36:80” şi primeşte, la prima ediţie a Festivalului Club A, premiul pentru creativitate şi originalitate. În acelaşi an, regizorul Manole Marcus a solicitat formaţiei să scrie muzica filmului „Canarul şi viscolul”, unde există o secvenţă în care apar membrii trupei.
Au urmat turnee în ţară care au mărit popularitatea trupei. După emigrarea lui Moni Bordeianu, în toamna anului 1970, Nicu Covaci a luat în formaţie alţi membri, iar în repertoriul trupei au apărut piese ca „Dorinţa”, „Aminteşte-ţi”, „Niciodată”, „Ochi de ţigan”. Phoenix a participat la a doua ediţie a Festivalului Club A, în 1971, unde a obţinut mai multe premii individuale de interpretare. În acelaşi an, au intrat în trupă Mircea Baniciu (ca solist), Josef ”Ioji” Kappl şi Costin Petrescu. Tot în 1971 a apărut albumul „Cei ce ne-au dat nume”. Acesta era primul LP scos de o formaţie rock în limba română.
Formaţia Phoenix a fost trimisă să reprezinte România la Festivalul „Lira de aur”, în mai 1973, la Bratislava (Cehoslovacia) şi apoi la „Festivalul Discului”, în octombrie 1973, la Sopot (Polonia). La 19 noiembrie 1973, a avut loc la Sala Palatului concertul Sfinx + Phoenix. Atunci, Phoenix a prezentat, în premieră pentru bucureşteni, piesele „Mica Ţiganiadă”, „Andrii Popa”, „Strunga” şi piesa care a dat titlul noului disc – „Mugur de fluier”.
Tot în acea perioadă un nou membru al trupei devine bateristul Ovidiu Lipan ”Ţăndărică”. În iarna 1974/1975 a fost conceput spectacolul „Zoosophia”, titlu ce avea să se schimbe în „Cantafabule”. Acesta a fost prezentat în premieră la sala Olimpia din Timişoara, în februarie 1975, iar după scurt timp la Bucureşti, la „Clubul Z” (Casa de cultură „Mihai Eminescu”) şi la Casa de cultură a studenţilor „Grigore Preoteasa”. Discul a apărut ortografiat greşit, „Cantofabule”, fiind vândut în peste 500.000 de exemplare.
„Formaţia Phoenix a fost interzisă în 1974. (…) Mi-am dat seama că nu mai merge şi m-am hotărât să plec. (…) De cum am ajuns în Amsterdam, am început să umblu pe la studiouri ca să mă interesez cum să continui cu trupa afară. (…). Singura soluţie era să-i scot ilegal din ţară. Disperarea m-a împins să fac gestul ăsta. (…) I-am băgat în boxele Marshall şi am pornit spre graniţă. Noaptea (…), am ajuns la Orşova. Grănicerii (…) mi-au spus să descarc maşina şi să trec la percheziţie corporală. Le-am spus că în maşină se află instalaţia mea (…). Unul se urcase pe boxa în care era Ţăndărică şi îşi bălăngănea picioarele la un centimetru de obrazul lui. Până la urmă mi-au dat drumul şi am început să trec barajul spre sârbi. (…) Când am terminat, mă pun şi sârbii să deschid maşina. Când au văzut atâta amar de scule, au trântit uşa maşinii şi mi-au spus ‘Idi’. Am luat-o în sus pe munte. (…) Băieţii au ieşit la lumină odată cu ziua şi când m-au întrebat unde suntem, m-am uitat în jur la brazi şi la norii aurii de la picioarele noastre şi le-am spus ‘În rai’ „, scrie artistul pe blogul personal.
În acea perioadă, Nicu Covaci a început să predea artă la o universitate populară din Germania.
„Am început să fac expoziţii de pictură. Făcusem un tablou pe pânză de 45/6 m. Am întins o pânză pe o structură de oţel pe care o pictam de pe o macara. M-au angajat la decenatul cultural al oraşului să fac atât concepţie, cât şi producţie la spectacolele ‘Evita’ şi ‘Jesus Christ Superstar’, la teatrul din Osnabrück”, mai aminteşte Nicu Covaci pe blogul său.
Stabiliţi în Germania, Nicu Covaci şi membrii trupei (mai puţin Mircea Baniciu) au activat sub numele Mad House şi Transsylvania Phoenix, au scos câteva discuri şi i-au cunoscut pe Manfred „Mani” Neumann (vioară, voce), şi pe Tom Buggle (bass), care aveau să apară, alături de Covaci şi Ţăndărică, pe albumul „Transsylvania Phoenix”.
În luna mai 1990, are loc prima întâlnire a lui Nicu Covaci cu publicul român după o absenţă îndelungată din ţară, la festivalul de la Palatul Copiilor din Bucureşti – unde cântă, doar împreună cu Mircea Baniciu, câteva piese cunoscute ale trupei Phoenix. În acelaşi an, trupa cântă la Paris şi pregăteşte primul turneu în România, având loc înregistrări în formula Covaci, Baniciu, Kappl şi Lipan.
Nicu Covaci a participat, alături de Dieter „Dixie” Krauser (bass), două foste componente ale formaţiei feminine rock Catena – Ortansa Păun şi Anca Vijan (backing vocal), Mani Neumann (vioară), Mircea Baniciu (voce) şi Ovidiu Lipan Ţăndărică (tobe) – la Festivalul „Rock ’91”. Apoi au participat, în 1992, la turneul „Champs”, dar aici „Dixie” a fost înlocuit de Ioji Kappl. În 1992, Covaci produce un disc de înaltă ţinută artistică – „Symphoenix” (în formula Nicu Covaci – chitare, voce, Mani Neumann – vioară, Volker Vaessen – bass, Ovidiu Lipan Ţăndărică – baterie, Mircea Baniciu – voce), implicând celebrul grup coral SONG şi Orchestra simfonică a radioului Bucureşti.
Au urmat „întâlnirea de 30 de ani” de la Sala Polivalentă, unde au putut fi văzuţi aproape toţi foştii componenţi ai trupei, mai puţin Mircea Baniciu, şi concertele susţinute de Phoenix în compania unor orchestre simfonice. În 1997 apare CD-ul „Aniversare 35”, iar în 1998 un turneu de amploare al trupei, în cele mai mari oraşe ale României. Un an mai târziu, a fost înregistrat un maxi-CD – „Ora – Hora”, urmat de un turneu în Germania şi în România.
În 2000, Nicu Covaci a efectuat un nou turneu în România – după ce a renunţat la colaborarea cu Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Ioji Kappl -, în care a prezentat compoziţii noi şi noua sa trupă. Tot atunci a apărut albumul „În umbra marelui urs”, însoţit de o variantă engleză, unde a participat şi Malcolm J. Lewis, fostul basist al formaţiei Black Sabbath, având loc şi un turneu de prezentare a discului nou în Germania.
În octombrie 2005, Phoenix a lansat albumul „Baba Novak” printr-un concert la Sala Palatului, ce a marcat 45 de ani de existenţă a trupei.
La 12 noiembrie 2007, componenţii trupei rock ”Phoenix” – Ovidiu Lipan ”Ţăndărică”, Nicu Covaci, Florin Bordeianu, Bogdan Bradu, Josef Kappl, Călin Ionuţ Contraş, Cristian Ovidiu Gram şi Manfred Neumann – au fost decoraţi, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Traian Băsescu, cu ocazia împlinirii a 45 de ani de activitate muzicală şi pentru contribuţia la dezvoltarea muzicii rock din România. Ovidiu Lipan a primit Ordinul ”Meritul Cultural” în Grad de Ofiţer, iar ceilalţi componenţi ai formaţiei – Ordinul ”Meritul Cultural” în Grad de Cavaler.
La 1 noiembrie 2008, în clubul „Silver Church” din Bucureşti, a avut loc concertul de lansare a unui nou album de creaţie, „Back to the Future…”, realizat împreună cu Moni Bordeianu. În 2014, apare maxi-single-ul „Asgard”, ce conţine şi piesele „Vino, Ţepeş!”, „Nevermind” şi „Nunta”. În martie 2015, Nicu Covaci a efectuat turneul ”Remember the 60s”.
Când Nicu Covaci a aniversat 70 de ani, la 19 aprilie 2017, la Arenele Romane, a avut loc spectacolul-concert „Phoenix 55 & Friends Rock Edition”, care a marcat 55 de ani de existenţă a trupei Phoenix.
Nicu Covaci este şi autorul cărţilor „Phoenix: Însă eu, o pasăre” şi „Phoenix. Giudecata înţelepţilor” în 2014, la Editura Integral.
Între cele mai recente înregistrări ale lui Nicu Covaci cu Phoenix se numără albumele „Eminescu Eternul Phoenix – Simboluri ale imaginarului eminescian în muzica românească” (2018), „The 80’s” (2019), „Remastered Tape” (2020).
Nicu Covaci a participat, la 5 august 2022, la proiecţia în avanpremieră a documentarului „Phoenix – Povestea”, regizat de Cristian Radu Nema şi Mimis Ravani. Pelicula a fost prezentată în cadrul celei de a XIII-a ediţii a Serilor Filmului Românesc, de la Iaşi. Nicu Covaci a participat şi la premiera de gală a acestui documentar, care a avut loc la 16 octombrie 2022, la Sala Palatului din Bucureşti.
La 16 martie 2023, Muzeul Naţional „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu a găzduit expoziţia de pictură intitulată „Fie să renască” semnată de cei doi legendari ai trupei Phoenix, Nicu Covaci şi Valeriu Sepi.
Liderul trupei Phoenix, Nicu Covaci, a sărbătorit la 19 aprilie 2023 împlinirea vârstei de 76 de ani printr-un concert la Arenele Romane din Capitală.
La 22 martie 2024, Nicu Covaci a fost operat de urgenţă pe creier, la Spitalul Judeţean Timişoara. Zilele trecute, pe pagina de Facebook a artistului, colegii săi au precizat că „tratamentul postoperator nu s-a putut finaliza din cauza complicaţiilor” apărute.
