Președinta Maia Sandu a spus că susține inițiativa de a crește salariile judecătorilor, iar procesul „dificil și dureros” de vetting trebuie să continue pentru că fără reforma justiției R. Moldova ar putea rata șansa integrării în Uniunea Europeană.
„Sistemul nu este încă curățat în întregime. Mai există exponenți ai metehnelor vechi, persoane care pun în continuare interesele personale deasupra legii”, a spus președinta pe 11 aprilie, la adunarea generală a judecătorilor – un eveniment anual de bilanț organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), scrie Europa Liberă.
Maia Sandu a fost aleasă pentru prima dată ca președintă în 2020 tocmai cu promisiunea de a reforma justiția, proces care încă nu a fost dus până la capăt. Acum, președinta a spus judecătorilor că o justiție eliberată de corupție este „indispensabilă” pentru parcursul european al R. Moldova.
Potrivit ei, din cauza întârzierii reformei justiției, țara ar putea rata „oportunitatea istorică” de integrare în UE, care a fost principala promisiune electorală a Maiei Sandu în campania pentru cel de-al doilea mandat de președintă, în toamna lui 2024, când a convocat și un referendum în acest sens.
Sandu a mai spus judecătorilor că se așteaptă ca să fie suplinite funcțiile de judecători, rămase vacante după plecarea celor care nu au dorit să treacă evaluarea extraordinară. De exemplu, 20 de judecători ai Curții de Apel Centru și 15 de la curțile de apel Sud și Nord au ales să plece din sistem înaintea începerii procesului de evaluare.
Din acest motiv, președinta a spus că „se bucură” că, pe 10 aprilie, Comisia juridică a Parlamentului, condusă de deputata PAS Veronica Roșca, a înregistrat un amendament prin care salariile judecătorilor vor crește cu 20%. Ceva mai devreme, CSM a cerut autorităților să majoreze salariile judecătorilor pentru a nu „pune în pericol capacitatea acesteia de a atrage specialiști calificați”.
Președinta a lăudat judecătorii pentru „curajul și profesionalismul” în procesul adoptării de hotărâri în cazurile de corupție electorală. După alegerile și referendumul din toamna lui 2024, puterea pro-europeană de la Chișinău a spus că țara s-a confruntat cu un „atac fără precedent asupra democrației” din partea grupurilor criminale susținute de Rusia prin oligarhul fugar Ilan Șor.
De atunci, autoritățile au înăsprit legislația privind corupția electorală, care au permis dizolvarea mai multor partide din constelația Șor, unii aliați ai căruia, printre care deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au ajuns pe banca acuzaților.
