Procesul de reintegrare a Republicii Moldova presupune în mod prioritar retragerea trupelor rusești de pe teritoriul țării, dar și costuri economice considerabile, pentru a asigura integrarea regiunii transnistrene în toate domeniile, scrie moldpres. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu în cadrul unei emisiuni difuzate la postul public de televiziune Moldova 1.
Șefa statului a subliniat că autoritățile dețin un plan de reintegrare, elaborat în 2023, care prevede măsuri etapizate în domeniile bancar, social și economic.
„Armata rusă trebuie să plece în mod pașnic. Problema cea mai complicată acum este cum scăpăm de trupele ruse și, după asta, pas cu pas să se producă reintegrarea. Trebuie să facem în așa fel încât oamenii să înțeleagă că este în binele lor să se întâmple acest proces. Standardele de viață pe malul drept sunt deja mai bune și noi le putem oferi o viață mai bună decât ceea ce se întâmplă acolo sub acel regim”, a declarat Maia Sandu.
Președinta a menționat că, pentru acoperirea costurilor reintegrării, Chișinăul poartă discuții cu partenerii internaționali.
„Bugetul Republicii Moldova, de unul singur, nu are cum să facă față acestor cheltuieli. Este nevoie de un sprijin substanțial și am început discuțiile cu partenerii noștri, chiar dacă subiectul nu a avansat prea mult, din cauza prezenței trupelor ruse”, a precizat șefa statului, adăugând că evoluția discuțiilor despre pace în Ucraina ar putea crea oportunități și pentru dosarul transnistrean.
În prezent, economia regiunii transnistrene se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din ultimele decenii. După reducerea sprijinului financiar din partea Rusiei și restricțiile privind livrările de gaze, producția industrială a scăzut cu peste 40%, iar sectoare precum metalurgia, energia și industria chimică au înregistrat prăbușiri de 50–60%. Deficitul bugetar pentru 2025 este estimat la peste 130 de milioane de euro.
Conflictul transnistrean a izbucnit în martie 1992, pe fondul proclamării independenței Republicii Moldova, și a fost alimentat de prezența Armatei a 14-a a Federației Ruse. Luptele au încetat la 21 iulie 1992, după semnarea acordului dintre Mircea Snegur și Boris Elțîn, însă regiunea a rămas sub control separatist, cu câteva mii de militari ruși staționați sub pretextul misiunii de pacificare și al păstrării depozitului de armament de la Cobasna.
Chișinăul a solicitat în repetate rânduri, inclusiv în cadrul ONU, retragerea trupelor rusești, însă până în prezent acestea continuă să staționeze pe teritoriul Republicii Moldova.
