Miniştrii de externe din Alianţa Nord-Atlantică se reunesc, joi, la Praga, Cehia, pentru a schiţa deciziile summitului NATO din iulie de la Washington, iar în opinia majorităţii țărilor, a sosit momentul ca preşedintele României, Klaus Iohannis, să se retragă din cursa pentru funcţia supremă în alianţă, scrie Libertatea.ro.
După două luni de competiție, Klaus Iohannis a reuşit să obţină sprijinul unei singure ţări din grupul celor 32 de state.
Este vorba despre Ungaria, care a ameninţat săptămâna trecută că va renunţa la anumite operaţiuni NATO, în timp ce Slovacia rămâne nehotărâtă.
Toate celelalte 29 de ţări şi-au manifestat însă sprijinul pentru candidatul clar favorit, premierul olandez Mark Rutte.
Chiar și așa, acest lucru nu este suficient de bun pentru Rutte, deoarece are nevoie de sprijinul deplin al tuturor membrilor alianţei pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, care urmează să se retragă la începutul lunii octombrie.
Afirmaţiile potrivit cărora președintele României ar fi fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa pentru șefia NATO au fost respinse de biroul lui Iohannis.
„Nu există o astfel de presiune în ceea ce priveşte retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administraţiei Prezidenţiale”, a transmis biroul său într-un e-mail.
Manevre de culise?
Potrivit jurnaliștilor de la Politico, în culise, o serie de oficiali şi diplomaţi europeni consideră că Iohannis joacă pe termen lung şi se foloseşte de candidatura sa la NATO pentru a se poziţiona pentru un alt rol de rang înalt în UE.
n timp ce miniştrii de externe ai NATO se reunesc joi şi vineri la Praga, teama este că, dacă Iohannis nu renunţă în curând, căutarea viitorului secretar general al NATO riscă să devină parte a manevrelor de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.
Sunt puse la bătaie, în mod obișnuit, preşedinţia Comisiei Europene şi a Consiliului European, precum şi rolul de şef al diplomaţiei UE, cele 27 de ţări ale UE încercând, de asemenea, să obţină portofoliile de comisar european pe care şi le doresc.
Iar în prezent, şefia NATO face parte din acest amestec. „Pentru prima dată, NATO face parte din pachet. Oficial nu este, dar neoficial este”, a declarat, sub acoperirea anonimatului, un oficial UE.
Klaus Iohannis ar fi ajuns la o înțelegere cu aliații
Repartizarea funcţiilor de conducere este întotdeauna un puzzle complicat, echilibrând afilieri politice, geografie şi gen.
Chiar dacă Rutte obţine postul NATO înainte ca liderii UE să discute despre posturile de conducere europene, liderii vor trebui să ia în considerare că un liberal olandez l-a câştigat, au declarat doi diplomaţi europeni.
Doi înalţi oficiali europeni care au cerut păstrarea anonimatului au declarat că Iohannis a ajuns la o înţelegere cu aliaţii-cheie pentru a renunţa la cursa pentru NATO până la începutul lunii iunie sau cu o lună înainte de marele summit NATO de la Washington.
Asta după ce, la începutul acestei luni, Klaus Iohannis s-a întâlnit la Casa Albă cu preşedintele american Joe Biden, care a anunțat deja că îl susține pe Mark Rutte.
Renunţarea la candidatură înainte de cursa pentru funcţia supremă europeană şi înainte de summitul NATO din iulie îi va oferi lui Iohannis o oarecare bunăvoinţă din partea aliaţilor occidentali, pe care ar putea să o valorifice în timpul discuţiilor pentru funcţiile de conducere, în condițiile în care cel de-al doilea mandat al său ca preşedinte al României se încheie în decembrie.
Scenariile luate în calcul la Bruxelles
La Bruxelles se vehiculează mai multe scenarii pentru Iohannis. Una dintre opţiuni este foarte puţin probabilă: în cazul în care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este marea favorită, nu obţine un al doilea mandat, Klaus Iohannis a fost menţionat ca o alternativă.
La fel ca şi von der Leyen, liderul român provine din Partidul Popular European (PPE), cel mai puternic grup politic din UE. Iohannis este, de asemenea, vorbitor de germană şi are o experienţă de peste 10 ani ca şef de stat.
În plus, România este un exemplu în Uniunea Europeană atunci când vine vorba de respingerea influenţei ruseşti, de susţinerea Ucrainei şi de integrarea în UE, inclusiv prin aderarea oficială la spaţiul Schengen fără vize.
Potrivit unui oficial care este familiarizat cu gândirea preşedintelui român, aliaţii lui Iohannis insistă asupra faptului că încercarea sa de a obţine șefia NATO nu este o simplă modalitate de a ajunge la un post în UE, deoarece el „crede cu tărie în necesitatea unei voci est-europene în acest cel mai important post de la NATO în acest moment”.
O altă opţiune vehiculată pentru Iohannis este ca acesta să devină comisar european pentru apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acest portofoliu, care nu există în prezent, dar pe care vrea să îl creeze.
Cel mai vehiculat nume pentru acest post este însă cel al ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski, dar, ţinând cont de surprizele care apar în orice puzzle cu funcţii de conducere, ar putea totuşi să-i revină lui Iohannis, au declarat alţi doi oficiali UE cu care a stat de vorbă Politico.
