Râul Răut, cel mai mare afluent al Nistrului de pe teritoriul Republicii Moldova, este într-o stare tot mai gravă de degradare. Cu o lungime de 286 de kilometri, râul traversează nordul țării, inclusiv municipiul Bălți, unde unele maluri au ajuns adevărate poligoane de gunoi, iar în apă plutesc cauciucuri, pet-uri și alte deșeuri menajere. Deși autoritățile monitorizează situația, aplică amenzi și constată încălcări ale legislației de mediu, starea râului continuă să se agraveze.
Maxim Burduja este un cunoscut activist civic din Bălți. Potrivit acestuia, deși râul Răut a reprezentat cândva un element vital pentru comunitate, o sursă de apă, un loc de odihnă și un spațiu care oferea viață zonelor din apropiere, astăzi, râul a ajuns simbolul nepăsării și al degradării mediului.
„Râul Răut care trece pe teritoriul municipiului Bălți este în degradare stabilă, fără schimbări, deoarece nu a fost curățită albia, nu sunt făcute diferite proiecte de a apăra albia, dar și malurile de reversări, de aruncarea deșeurilor și alte genuri de încălcări de mediu. Sunt mai mulți factori aici. Unul ar fi că agenții economici nu au responsabilitate, poate insuficientă atenție din partea Inspectoratului de Protecție a Mediului, iar administrația publică locală nu are nici un plan de a face din acest râu o atracție de mediu, verde, pentru cetățeni. Educația cetățenilor este la fel foarte puțină pentru a înțelege importanța unui râu într-un oraș așa de mare ca Bălțiul”, a declarat Maxim Burduja, activist civic.
Degradarea râului Răut este semnalată nu doar de activiștii civici, ci și de instituțiile statului. Ghenadie Ciumaș, șeful Inspecției pentru Protecția Mediului din Bălți, recunoaște că starea râului este nesatisfăcătoare și afirmă că situația este cauzată de un cumul de factori.
„Cauzele sunt mai multe. Ceea ce vedem, aruncarea deșeurilor de orice proveniență, plastic, peliculă, pet-uri, deșeuri menajere aruncate haotic în apropierea locului de depozitare, de păstrare a deșeurilor municipale. O altă cauză este și poluarea cu apele uzate, deversările care sunt de la persoanele fizice, întreprinderi, persoane juridice. Și lipsa canalizării centralizate, la o mare parte din locuitorii sectorului privat din municipiul Bălți, duce la poluarea râului. Nu toți dispun de fose septice, ermetice care trebuie amplasate în fiecare gospodărie. De acolo și apar toate aceste scurgeri în albia râului Răut”, a spus Ghenadie Ciumaș, șef Inspecția pentru Protecția Mediului Bălți.
Potrivit datelor oficiale analizate de redacția NordInfo, în perioada 2024–2025, pe râul Răut au fost înregistrate patru cazuri de depozitare a deșeurilor solide și trei cazuri de deversare a apelor uzate. În cazul râului Răuțel, afluent al Răutului, inspectorii de mediu au documentat două cazuri de depozitare a deșeurilor solide, două cazuri de depozitare a argilei și un caz de deversare a apelor uzate.
Deși inspectorii de mediu efectuează controale și razii în teren, mulți bălțeni consideră că amploarea reală a poluării este mult mai mare decât cea reflectată în statisticile oficiale.
„Reporter: – Aceste cifre reflectă realitatea?
Maxim Burduja: – Nu! Nu reflectă realitatea deoarece agenții economici, în zona industrială, de-a lungul străzii Ștefan cel Mare, în spate, trece râul Răuțel care se revarsă în râul Răut, acolo este o gunoiește neautorizată de sute și mii de metri. Puteți să mergeți și să vedeți”.
Localnicii spun că gunoaiele sunt aruncate constant, iar unele zone au fost pur și simplu acoperite cu pământ pentru a ascunde deșeurile.
„Ei au astupat aici totul. Au fost cu tractoarele și au astupat totul. Aici aruncau totul. Și în partea aia tot este gunoi. Ce să-i faci dacă așa e lumea?! Asta depinde de bunul-simț. Dacă lumea nu are bun-simț… Chiar alaltăieri am fost aici la pescuit și am aninat roata ceea, am scos-o acum la mal cu cârligul. Păi, asta-i lume?”
„Este, desigur, îngrozitor. Vreai să ieși cu copilul, să stai undeva în sânul naturii, dar cânt treci pe aici te i-a groaza.”
De cealaltă parte, șeful Inspecția pentru Protecția Mediului Bălți declară că depistarea în flagrant a unor ilegalități, precum deversările neautorizate sau depozitarea ilegală a deșeurilor, este dificilă și necesită resurse tehnice suplimentare.
„Inspectorii de mediu sunt zilnic în teren. În cazul când depistăm o depozitare neautorizată a gunoiului sunt aplicate amenzi, sancțiuni. Ca să depistezi niște scurgeri ilegale, deversările acestea ilegale, necesită mult timp, dar și cum ați spus și dumneavoastră – tehnică specială în dotare, ca la momentul când se fac aceste deversări să putem să demonstrăm că e de la gospodăria dată sau persoana juridică, fizică, din gospodărie”, a menționat Ghenadie Ciumaș, șef Inspecția pentru Protecția Mediului Bălți.
Și dacă de multe ori vina este asociată populației, realitatea din teren arată că și agenții economici contribuie la poluare. Este și cazul companiei „Glorin Inginering”, responsabilă de serviciului public de canalizare și epurare a apelor uzate din Bălți.
„În 2024 a fost depistat o încălcare a legislației de către SRL „Glorin Inginering” în baza apelului telefonic a unei persoane fizice care a anunțat Inspecția pentru Protecția Mediului Bălți despre niște deversări de apă uzată în zona stației de pompare din Bălțiul Nou. A fost inițiat de către inspectorii de mediu un control inopinat în baza căruia a fost identificat că stația de pompare a fost defectată. Ca urmare, agentul economic a fost sancționat în baza articolului 111 al Codului Contravențional al R. Moldova. Concomitent, în cadrul aceluiași control s-a depistat că agentul economic nu a achitat plata pentru poluarea mediului în termenii stabiliți de legislație și, de asemenea, a fost sancționat”, a declarat Elena Rudeanu, Inspector principal, IPM Bălți
Elena Rudeanu susține că nu a fost un caz izolat. În vara anului 2025, aceeași companie a fost din nou sancționată după ce inspectorii de mediu au depistat deversări de ape insuficient epurate în râul Răut.
„A fost inițiat un control inopinat în bază căruia s-a depistat că se deversau ape insuficient epurate de la Stația de Epurare Biologică a SRL „Glorin Inginering”. A fost solicitat laboratorul Agenției de Mediu pentru prelevarea probelor și constatarea faptei. La moment ne aflăm alături de unul dintre punctele de prelevare a apei uzate. Au fost prelevate mostre de apă uzată de la intrarea și ieșire a stației de epurare, amonte și aval de punctul de deversare a apelor uzate în râul Răut”, a adăugat Elena Rudeanu, Inspector principal, IPM Bălți.
Astfel, analizele de laborator efectuate de specialiștii Laboratorului de Referință de Mediu au arătat că proba de apă uzată prelevată la ieșirea de la „Glorin Inginering” depășeau valorile-limită admisibile pentru mai mulți indicatori.
„În urma încercărilor fizico-chimici efectuate de către laboratorul de referință s-a constatat că apa la evacuare în râul Răut de la stația de epurare nu se încadrează în normativele stabilite, iar secțiunea amonte contra aval, concentrația poluanților este mărită, ceea ce influențează negativ asupra calității apei râului Răut. Ingredientele principale care depășeau normativul admisibil sunt materiile în suspensie, consumul chimic de oxigen, consum biologic de oxigen și ionii de amoniu”, a precizat Elena Rudeanu, Inspector principal, IPM Bălți.
Mai exact, potrivit raportului de încercare analizat de redacția NordInfo, consumul chimic de oxigen depășea limita admisă de 1,8 ori, consumul biochimic de oxigen de 4,4 ori, amoniul de 25,6 ori, fosforul total de 3,1 ori, iar detergenții anionactivi de 5,5 ori.
Deși „Glorin Inginering” a fost sancționată cu 12 mii de lei, iar inspectorii de mediu au calculat prejudiciul cauzat mediului de peste 21 de milioane de lei, într-un răspuns transmis redacției noastre, reprezentanții companiei declară că astfel de incidente „nu au fost determinate”.
Mai mult, Ministerul Mediului confirmă că în zona municipiului Bălți râul Răut este afectat semnificativ de evacuările de ape uzate insuficient epurate.
„În corespundere cu datele de monitorizare din anul 2024, în zona mun. Bălți a fost constatată o influență semnificativă a evacuărilor de ape uzate insuficient epurate asupra calității apelor râului Răut, manifestată prin înregistrarea unor concentrații sporite de nutrienți și a unui nivel ridicat de mineralizare. […] La nivel strategic, Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru, ciclul II (2025–2030), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 70/2025, evidențiază faptul că starea ecologică a râurilor mici și mijlocii din district, inclusiv a râului Răut, nu înregistrează îmbunătățiri semnificative, principalele presiuni fiind asociate apelor uzate insuficient epurate, poluării difuze și modificărilor hidromorfologice”.
Iar așa cum Agenția de Mediu publică lunar buletine privind calitatea mediului ambiant, care includ și date despre starea apelor de suprafață din Republica Moldova, jurnaliștii NordInfo au analizat toate rapoartele aferente anului 2025. Analiza arată că, în mod repetat, au fost înregistrate depășiri ale indicatorilor de calitate a apei și concentrații sporite de poluanți în sectorul râului Răut situat în aval de municipiul Bălți, după traversarea orașului. Despre ce vorbește acest lucru ne explică academiciana hidrobiologă, Elena Zubcov.
„Apa râului Răut degradează sistematic după traversarea municipiului Bălți, iar în anumite perioade ale anului, indicatorii relevă o poluare extremă. Mai mulți indicatori, cum ar fi consumul chimic de oxigen cu bicromat, consumul biochimic de oxigen la 5 zile, azotul de amoniu, fosforul total sau oxigenul dizolvat, înregistrează constant valori mult mai grave în aval decât în amonte de mun. Bălți. Acest lucru sugerează existența unor surse de poluare localizate în zona orașului: scurgeri din sistemele de canalizare, deversări de ape uzate sau chiar faptul că sistemul de epurare a apelor uzate ar fi egal cu zero. Cele mai alarmante date apar în lunile calde. Ca de exemplu, în luna mai consumul chimic de oxigen cu bicromat a ajuns la 218,40 mg O₂/l, iar în luna august oxigenul dizolvat a coborât până la 0,30 mg O₂/l în aval de Bălți, un nivel critic pentru viața acvatică. Totodată, valorile foarte ridicate ale azotului de amoniu, care ajung în unele luni la peste 30 mg N/l, reprezintă un alt indiciu puternic al influenței apelor menajere și al insuficienței proceselor de epurare”, menționează Elena Zubcov, șefa Laboratorului de Cercetare a Hidrobiologiei și Ecotoxicologiei, Institul de Zoologie.
Ministerul Mediului recunoaște că în lipsa unor proiecte depuse de către autoritățile publice din Bălți, în perioada 2024–2025, nu au fost realizate lucrări sau proiecte de intervenție directă pe râurile Răut și Răuțel în sectorul municipiului Bălți. Instituția precizează că în ultimii ani au fost realizate lucrări de decolmatare în alte sectoare ale râului din nordul țării, inclusiv în raionul Fălești și în zona Florești.
„În conformitate cu mecanismele naționale de finanțare și implementare a proiectelor în domeniul mediului, inițiativele și proiectele autorităților publice locale orientate spre reducerea poluării resurselor de apă sunt înaintate și depuse spre examinare la Oficiul Național pentru Implementarea Proiectelor în domeniul Mediului (ONIPM). În acest context, până la momentul actual, autoritățile publice locale ale mun. Bălți nu au depus proiecte sau inițiative concrete care să vizeze reducerea poluării râurilor Răut și Răuțel”.
De cealaltă parte, autoritățile din Bălți susțin că au elaborat mai multe proiecte care vizează curățarea, amenajarea și întreținerea albiei râului Răut pe diferite sectoare din municipiu, însă implementarea acestora depinde de identificarea surselor de finanțare și de avizele instituțiilor responsabile de gestionarea râului.
„Avem prima etapă de curățare și adâncire a albiei râului Răut, de la podul Kiev până la podul Ștefan cel Mare. Deci, au fost definitivate recent toate avizele corespunzătoare, inclusiv a fost verificat proiectul. În rezultatul verificării de către Serviciile de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor avem un cost estimativ de 116 613 000 lei. Următorul proiect, și anume etapa numărul doi pentru același râu- curățarea, adâncirea albiei și restabilirea râului Răut, s-ar primi de la podul Kiev și până pe strada Ion Franco, cu o lungime de peste 2 km. Nu avem încă toate verificările corespunzătoare”, a spus Ghenadie Grib, administrator la ÎM ,,Direcția de Construcții Capitale Comanditar Unic mun. Bălți”.
Ghenadie Grib declară că un al treilea proiect vizează și amenajarea luncii inundabile din zona străzii Lev Dovator, în contextul dezvoltării infrastructurii rutiere și economice din partea de nord a municipiului Bălți. Potrivit acestuia, proiectul este coordonat cu Administrația Națională Apele Moldovei.
„Cunoașteți foarte bine că acolo este un alt proiect mare de construcție a unui drum, care va ieși la zona de nord și va face legătura dintre centru și zona de nord, unde se află și zonele economice libere. La moment, acest proiect se află la coordonare cu posesorii de rețele, inclusiv Administrația Națională a Apelor Moldovei. A fost avizat pozitiv în prealabil. Sigur că au fost și anumite propuneri înaintate. Urmează ca administrația publică locală să încheie, potrivit legislației, așa-numitul contract de societate civilă”, a adăugat Ghenadie Grib, administrator la ÎM ,,Direcția de Construcții Capitale Comanditar Unic mun. Bălți”.
Deși apele râului Răut din zona municipiului Bălți nu ajung direct în sectorul Nistru de la Soroca, specialiștii avertizează că poluarea afluenților acestuia afectează, în timp, întreg ecosistemul fluviului.
„Dacă vorbim despre tot Răutul, cel mai poluat e în zona orașului Bălți. Nu numai apa, dar și organismele pe care le-am analizat conțin substanțe toxice. Nu numai substanțe organice din canalizare, din careva rămășite de mâncare, dar și substanțe toxice precum metalele grele. Apa din Răut nimerește în Nistru și eu v-am demonstrat astăzi niște tabele cum influențează apa Răutului asupra apei Nistrului. Practic toate metalele sunt sporite, dar nu era așa. Chiar dacă erau uzine, dar era și Nistrul altul, și Răutul era altfel. Acest lucru e legat atât de faptul că Răutul este foarte poluat, cât și de debitul scăzut al apei din Nistru”, precizează Elena Zubcov, academician, șefa Laboratorului de Cercetare a Hidrobiologiei și Ecotoxicologiei, Institul de Zoologie
Astfel, problema poluării râurilor nu se limitează la municipiul Bălți, ci se extinde în întreg bazinul hidrografic al Nistrului. Un exemplu relevant este municipiul Soroca, care nu dispune de o stație de epurare funcțională începând cu anul 2000, după încetarea activității stației amplasate pe teritoriul Ucrainei, în satul Țekinovka. Localnicii spun că situația afectează atât mediul și sănătatea oamenilor, cât și imaginea orașului.
„În primul rând se poluează râul, iar în doilea rând vin turiștii, vin străinii, iar acest miros este foarte neplăcut și e obijduitor pentru oraș, pentru noi, oamenii de aici. Ce fel de apă beau oamenii? Asta este întrebarea. Sănătatea noastră suferă din acest motiv, mediul înconjurător. Totul este interconectat”.
„Epurarea, asta ar fi prima condiție. Să se implice autoritățile să facă ceea ce e de făcut, asta ar fi a doua soluție. Iar noi, sorocenii, care suntem din oraș, să facem ceea ce trebuie, ca să nu mai deversăm toate mizeriile în apa care, tot la noi în casă ajunge”.
„Situația e foarte gravă fiindcă toată mizeria orașului curge acolo ( în Nistru – n.r.). Alte cuvinte nu sunt”
Cu toate că primele inițiative documentate privind construcția unei stații de epurare la Soroca datează din anul 2002, proiectele lansate de-a lungul anilor au fost blocate fie de litigii privind terenul unde urma să fie amplasată, fie din lipsă de bani. Totuși, autoritățile centrale dau asigurări că, de această dată, proiectul va fi dus până la capăt, iar în următorii trei ani și jumătate municipiul ar putea avea o stație de epurare funcțională.
„Odată ce nu vor fi alte impedimente neprevăzute, și sper că n-ar mai putea fi, pentru că este multă experiență pe acest sens, având în vedere că a fost odată anulată, respectiv, în următorii trei ani și jumătate am putea avea o stație funcțională la Soroca. Și Ministerul Mediului și-a asumat această construcție în procesul de gestionare a bazinului hidrografic Nistru, pentru că Soroca este în imediata apropiere de Nistru, deci, este și o prioritatea a Ministerului Mediului, chiar dacă acest domeniu este gestionat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale”, a declarat Gheorghe Hajder, ministrul Mediului.
„Valoarea proiectului este de 10 milioane de dolari. Această stație de epurare nu este porțiune de protecție sau de epurare doar a apelor din municipiul Soroca. Noi vorbim de un proiect național, un proiect care va avea efect și impact asupra râului Nistru: va fi cu mult mai curat pentru că este o tehnologie nouă de epurare. Acea sursă de impuritate care este – va dispărea pur și simplu”, concluzionează Nicolae Leșan, specialist principal în problemele juridice, primăria mun. Soroca.
Lipsa infrastructurii moderne de canalizare și epurare a apelor uzate, costurile ridicate ale proiectelor de curățare și reabilitare a râurilor, dar și iresponsabilitatea unor cetățeni și agenți economici contribuie direct la degradarea continuă a râurilor și lacurilor din Republica Moldova. Deși autoritățile recunosc gravitatea situației și anunță investiții în infrastructură și lucrări de reabilitare, poluarea persistă, iar efectele se resimt asupra întregului bazin hidrografic al Nistrului. Rămâne de văzut dacă proiectele de milioane anunțate pentru reabilitarea râului Răut vor depăși etapa promisiunilor și a documentației pe hârtie, iar stația de epurare de la Soroca, promisă și amânată de zeci de ani, va fi construită înainte ca poluarea să devină ireversibilă.
