Conferențiar universitar, doctor în istorie Mariana S. Țăranu a avut privilegiul de a colabora cu generalul Anton Gamurari (1950-2021) și de a primi din partea acestuia mărturii de o importanță deosebită pentru istoria recentă a Republicii Moldova. Rezultatul acestei colaborări este o carte-document – „Războiul și trădările. Mărturiile unui general” în care vocea generalului răsună fără menajamente, aducând la lumină adevăruri despre războiul de la Nistru, corupția, trădările și mușamalizările care au marcat acea perioadă, notează UNDA LIBERĂ.
Lansarea volumului va avea loc în cadrul Bookfest Chișinău, pe data de 4 septembrie, ora 14:30, eveniment ce se anunță a fi unul de referință pentru toți cei preocupați de memoria istorică și de destinul Moldovei.
Mulți dintre generalii care au publicat memorii despre 1992 au ales să rămână în zona detaliilor tehnice sau operative. Cartea generalului Anton Gămurari pune reflectorul pe corupție, trădări și mușamalizări. Cât de necesară pentru istorie este această carte?
Mariana S. Țăranu, doctor în istorie: Este o alegere importantă, pentru că atinge subiecte incomode și deranjează anumite cercuri. Totuși, fără a vorbi despre corupție și trădare, nu putem înțelege de ce Moldova a fost atât de vulnerabilă în 1992. Cartea lui Anton Gamurari aduce la lumină exact acele lucruri pe care alții le-au evitat. Este o contribuție necesară, pentru că doar adevărul complet poate oferi lecții valabile generațiilor viitoare.
Generalul Gamurari a avut curajul să spună că „nu a fost un conflict, ci un război adevărat”. De ce considerați că această formulare tranșantă schimbă felul în care ne raportăm la trecut?
Mariana S. Țăranu, doctor în istorie: Formularea tranșantă schimbă perspectiva, pentru că impune recunoașterea sacrificiilor făcute. A numi războiul „conflict” minimalizează drama umană și suferința veteranilor. Generalul a înțeles că adevărul terminologic este o condiție a dreptății istorice. Prin această poziție, el obligă societatea și statul să-și asume realitatea.
Spre deosebire de alți generali, Gamurari nu se ferește să dea nume și să povestească episoade concrete de complicitate și banditism. În ce măsură tocmai aceste detalii fac cartea unică?
Mariana S. Țăranu, doctor în istorie: Cartea devine unică tocmai pentru că nu se ascunde în spatele generalităților. Numele și episoadele concrete dau greutate și autenticitate mărturiei. Acest lucru face pe alocuri lucrarea incomodă pentru cei care ar fi preferat să rămână în anonimat. Însă tocmai prin aceste detalii, cartea devine un document istoric de referință.
Dacă Ion Costaș pune accent pe analiza strategică, Anton Gamurari insistă pe dimensiunea morală și civică. Cum reușește această perspectivă să completeze tabloul istoric și să ofere un alt tip de adevăr?
Mariana S. Țăranu, doctor în istorie: Strategia militară este importantă, dar nu e suficientă pentru a înțelege întreaga dramă a anului 1992. Dimensiunea morală arată unde s-a rupt lanțul social și de ce lupta nu a fost doar pe front, ci și în interiorul statului. Gamurari aduce această perspectivă umană și civică, care lipsea din alte mărturii. Astfel, tabloul istoric devine mult mai complet și mai credibil.
În lucrare, Gamurari abordează fără menajamente tema banditismului post-1992 și a „economiei războiului”. De ce credeți că foarte puțini au avut curajul să trateze aceste aspecte atât de direct?
Mariana S. Țăranu, doctor în istorie: Puțini au avut curajul, pentru că aceste teme ating interese financiare și rețele încă influente. A vorbi despre contrabandă și banditism înseamnă a demasca nu doar trecutul, ci și prezentul. Generalul Gamurari a fost unul dintre puținii care și-au asumat acest risc. Aceasta face cartea sa unică și extrem de valoroasă.
Generalul vorbește pe larg despre trădări interne și despre rolul nociv al unor decizii politice. Cum se explică faptul că aceste subiecte lipsesc sau sunt atenuate în alte memorii de generali?
Mariana S. Țăranu, doctor în istorie: Mulți au preferat să evite subiectul pentru a nu deranja foști colegi sau structuri politice. Alții poate nu au avut curajul să-și asume asemenea acuzații deschise. Gamurari, însă, a înțeles că fără adevărul complet nu există istorie reală. El a ales să vorbească direct, chiar dacă asta înseamnă să rămână incomod pentru unii.
Cartea generalului Anton Gămurari „Războiul și trădările. Mărturiile unui general” dă o voce voluntarilor și partizanilor, care în alte mărturii sunt doar menționați în treacăt. Cât de mult schimbă aceasta perspectiva asupra războiului de la Nistru?
Mariana S. Țăranu, doctor în istorie: Voluntarii au fost coloana vertebrală a rezistenței, iar Gamurari le acordă locul meritat. Aceasta schimbă perspectiva, pentru că arată că războiul nu a fost doar al instituțiilor, ci și al oamenilor simpli. Vocea lor lipsea din alte mărturii, iar cartea reușește să o recupereze. Astfel, istoria devine mai echitabilă și mai apropiată de adevăr.
În multe relatări, accentul cade pe confruntarea militară propriu-zisă. Cartea la care se face referință arată însă și „războiul din interior” – corupția, slăbiciunile instituțiilor, lipsa de coordonare. De ce era important să fie spus și acest adevăr?
Mariana S. Țăranu, doctor în istorie: Pentru că fără să înțelegem războiul din interior, nu putem explica de ce am fost atât de vulnerabili. Generalul arată că inamicul nu era doar pe celălalt mal al Nistrului, ci și în instituțiile slăbite de corupție. Acest adevăr este dureros, dar necesar pentru a nu repeta aceleași greșeli. Cartea devine astfel nu doar un memorial, ci și un avertisment.
Putem spune că această lucrare este mai mult decât o biografie – este și un act de justiție istorică. Sunteți de acord cu această afirmație?
Mariana S. Țăranu, doctor în istorie: Da, absolut. Este un act de justiție istorică, pentru că repune adevărul în drepturi și oferă o imagine corectă despre ceea ce s-a întâmplat. Cartea nu doar povestește, ci încească să facă dreptate unei generații de luptători. În acest sens, este o lucrare unică și de neînlocuit. Spre final vreau să accentuiez, că istoria nu se scrie doar în arhive, ci și prin vocile celor care au avut curajul să spună adevărul. Vă așteptăm la Bookfest Chișinău, pe 4 septembrie, ora 14:30, pentru a păși împreună în universul mărturiilor generalului Anton Gamurari.
