Zeci de mii de protestatari au participat, duminică noaptea, la demonstrații în întreaga Turcie, după ce Ekrem Imamoglu, principalul rival al președintelui țării, Recep Tayyip Erdogan, a fost arestat oficial și acuzat de corupție. Ca răspuns la arestarea sa, au izbucnit cele mai grave manifestații din țară din ultimul deceniu, protestatarii fiind dispersați cu gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc și tunuri cu apă.
Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului, urma să fie desemnat candidatul Partidului Republican al Poporului (CHP) pentru alegerile prezidențiale din 2028, într-un vot programat duminică. Imamoglu a declarat că acuzațiile împotriva sa sunt motivate politic. „Nu voi ceda niciodată”, a scris el pe X înainte de a fi plasat în arest preventiv.
Erdogan a condamnat demonstrațiile și a acuzat CHP că încearcă să „perturbe pacea și să polarizeze poporul nostru”.
Mulțimi de oameni s-au adunat în apropierea primăriei din Istanbul duminică seara, pentru a cincea noapte consecutiv, fluturând steaguri turcești și scandând în fața unui rând de polițiști antirevoltă. Forțele de ordine au fost văzute folosind tunuri cu apă împotriva unor protestatari și pulverizând spray cu piper, transmite Digi24.
Soția lui Imamoglu, Dilek Kaya Imamoglu, s-a adresat mulțimii adunate în fața primăriei, spunându-le manifestanților că „nedreptatea” suferită de soțul său „a rezonat cu fiecare conștiință”.
Protestele declanșate de arestarea lui Imamoglu sunt cele mai ample din Turcia de la demonstrațiile din 2013 din Parcul Gezi, care au început la Istanbul împotriva demolării unui parc local. În total, au avut loc mitinguri în cel puțin 55 dintre cele 81 de provincii ale Turciei, adică în mai mult de două treimi din țară, potrivit unui bilanț realizat de agenția franceză AFP.
Arestarea lui Imamoglu
Imamoglu a fost unul dintre cei peste 100 de oameni, inclusiv politicieni, jurnaliști și oameni de afaceri, reținuți miercuri în cadrul unei anchete. El a fost arestat oficial duminică și acuzat de „înființarea și conducerea unei organizații criminale, luare de mită, extorcare, înregistrare ilegală a datelor personale și trucarea unei licitații”. A fost plasat apoi în arest preventiv în așteptarea procesului. Agenția AFP și presa locală au raportat că a fost transferat la o închisoare din Silivri.
Ministerul de Interne al Turciei a anunțat, de asemenea, că Imamoglu a fost suspendat din funcția de primar.
În postări pe rețelele sociale, Imamoglu a criticat arestarea sa, numind-o o „pată neagră pe democrația noastră” și afirmând că procedura judiciară nu este respectată. El a îndemnat oamenii din întreaga țară să se alăture protestelor și să participe la votul de duminică.
Într-un mesaj distribuit pe X prin intermediul avocaților săi, duminică seara, Imamoglu a salutat protestatarii și a spus că alegătorii au arătat că Turcia s-a „săturat” de Erdogan.
Imamoglu a fost singurul candidat în competiția pentru desemnarea candidatului prezidențial al CHP. Arestarea sa nu îl împiedică să candideze și să fie ales președinte, însă, dacă va fi condamnat pentru oricare dintre acuzațiile care i se aduc, nu va putea candida.
15 milioane de oameni au ieșit la vot
Partidul CHP a anunțat că aproape 15 milioane de persoane au votat duminică. Potrivit CHP, aproximativ 1,6 milioane de voturi au venit din partea membrilor săi, în timp ce restul au fost exprimate de persoane din afara partidului, care au votat în urne separate pentru a-și arăta solidaritatea față de Imamoglu. Aceste informații nu au putut fi însă confirmate, potrivit sursei citate.
Într-o postare pe X, soția lui Imamoglu a împărtășit imagini cu ea votând și a îndemnat întreaga țară să voteze pentru „democrație, justiție și viitor”.
Politicianul aflat în închisoare este considerat unul dintre cei mai puternici rivali ai lui Erdogan, care a fost la putere în Turcia timp de 22 de ani, atât ca prim-ministru, cât și ca președinte. Totuși, din cauza limitelor de mandat, Erdogan nu poate candida din nou în 2028, decât dacă modifică Constituția.
Ministerul Justiției i-a criticat pe cei care îl asociază pe Erdogan cu arestările și insistă asupra independenței sistemului judiciar.
Duminică, departamentul Global Government Affairs al platformei X a anunțat că se opune „mai multor ordine judiciare” emise de autoritatea de reglementare a comunicațiilor din Turcia pentru blocarea a peste 700 de conturi, inclusiv ale unor figuri politice turce și jurnaliști.
Universitatea din Istanbul vrea retragerea diplomei lui Imamoglu
Între timp, marți, Universitatea din Istanbul a anunțat că îi va retrage lui Imamoglu diploma, invocând presupuse nereguli. Dacă decizia va fi menținută, acest lucru ar putea pune sub semnul întrebării eligibilitatea sa pentru a candida la președinție, deoarece Constituția Turciei prevede că președinții trebuie să fi absolvit studii superioare pentru a ocupa funcția.
Avocații lui Imamoglu au declarat că vor contesta decizia de revocare a diplomei la Curtea Constituțională și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Consiliul Electoral Suprem va decide dacă Imamoglu este calificat să fie candidat.
Procurorii doresc, de asemenea, să îl acuze pe Imamoglu de „sprijinirea unei organizații teroriste armate”, dar instanța turcă a declarat că, deocamdată, acest lucru nu este necesar.
„Devine din ce în ce mai greu să trăiești în Turcia”
Mii de oameni au ieșit pe străzile din întreaga țară în proteste în mare parte pașnice de la reținerea lui Imamoglu, miercuri. Peste 700 de arestări au fost efectuate de la începutul protestelor, potrivit autorităților turce.
Sâmbătă, o tânără îmbrăcată în negru și purtând mască, aflată în fața biroului primarului, a declarat pentru BBC că nu protestează din motive politice sau pentru că susține opoziția, ci pentru a apăra democrația.
„Sunt aici pentru dreptate, sunt aici pentru libertate. Suntem oameni liberi, iar poporul turc nu poate accepta asta. Este împotriva comportamentului și culturii noastre.”
O altă femeie, care și-a adus fiul de 11 ani la proteste, a spus că a vrut să-l implice pentru că este îngrijorată de viitorul său.
„Devine din ce în ce mai greu să trăiești în Turcia zi de zi, nu ne putem controla viața, nu putem alege pe cine vrem și nu există justiție reală aici”, a spus ea.
