Exercitarea profesiei de psiholog va fi reglementată în Republica Moldova. Un proiect de lege care prevede principiile, condițiile organizatorice, drepturile, obligațiile și responsabilitățile generale ale profesiei de psiholog a fost examinat la ședința Comisiei protecție socială, sănătate și familie și urmează a fi propus plenului Parlamentului pentru aprobare.
Inițiativa legislativă aparține deputatei PAS Liliana Grosu și este elaborată în colaborare cu experții naționali Daniela Sîmboteanu și Virginia Rusnac. Proiectul a fost consultat public cu reprezentanții comunității psihologilor, ai societății civile și ai mediului academic.
Legea definește noțiuni precum asistență psihologică, servicii de asistență psihologică, supervizare, psihoterapie, psiholog de liberă practică, raport de evaluare psihologică. Sunt menționate treptele de specializare: psiholog practicant, psiholog specialist, psiholog principal, precum și condițiile pe care trebuie să le întrunească pentru fiecare treaptă.
În conformitate cu bunele practici internaționale, urmează a fi înființat Colegiul Național al Psihologilor, ca autoritate competentă în reglementarea, autorizarea, controlul și supravegherea exercitării profesiei de psiholog la cele mai înalte standarde și cerințe profesionale. Colegiul va fi o instituție de drept public, o asociație profesionistă, apolitică, autonomă și independentă. Finanțarea Colegiului Național al Psihologilor se va face din bugetul de stat.
Proiectul de lege prevede și aspecte ce țin de cartografierea și dezvoltarea profesională continuă a psihologilor. Este prevăzut un sistem de atestare a psihologilor, cu o periodicitate de cel puțin 5 ani. De asemenea, Registrul unic al psihologilor va asigura evidența sistematizată a informației despre psihologii care prestează servicii de asistență psihologică și psihoterapeutică în cadrul sistemului public, privat și cu drept de liberă practică.
Potrivit autoarei inițiativei legislative, necesitatea elaborării unui cadru legal care să reglementeze activitatea psihologilor rezidă din importanța asigurării standardelor de calitate care să protejeze atât profesioniștii, cât și beneficiarii serviciilor psihologice. În nota informativă se mai menționează că reglementarea exercitării profesiei de psiholog va aduce beneficii și îmbunătățiri sectorului public de sănătate mintală și protecție socială a categoriilor vulnerabile de populație, precum copiii cu probleme de incluziune școlară și cei în situație de risc; tinerii de 10-24 de ani cu scopul integrării sociale a acestora; copiii și adulții beneficiari ai serviciilor sociale, medicale, comunitare; copiii și adulții victime ale infracțiunilor; sinistrații și victimele în situații excepționale. Totodată, tinerii specialiști în psihologie vor fi motivați să inițieze și să dezvolte practici private conform legislației.
Documentul mai prevede și instituirea sărbătorii profesionale Ziua psihologului, care va fi marcată anual la data aprobării legii.
De menționat că, în țara noastră, circa 1000 de psihologi activează în diverse instituții din sectorul public, în domeniile educație, sănătate, asistență socială, ordine publică, justiție.