Alegătorii elvețieni vor fi chemați la vot luna viitoare la referendum care propune o definiție mai strictă a neutralității istorice a țării, care ar împiedica Elveția să impună sancțiuni economice sau să coopereze cu NATO. Un nou sondaj publicat miercuri sugerează că inițiativa va avea un rezultat clar, transmite hotnews cu referire la Reuters.
Aproape două treimi dintre respondenți au declarat că se opun inițiativei privind neutralitatea mai strictă, în cadrul sondajului realizat pentru ziarele 20 Minuten și Tamedia.
Aproximativ 62% dintre cele 13.154 de persoane chestionate s-au pronunțat împotriva propunerii susținute de Partidul Popular Elvețian (SVP), de dreapta, în timp ce 32% s-au declarat în favoarea acesteia.
Guvernul se opune de asemenea propunerii care va fi supusă referendumului pe 27 septembrie.
Ce propune, concret, referendumul organizat în Elveția
Susținătorii doresc ca neutralitatea elvețiană să fie definită drept „perpetuă și armată”. Deși limbajul ar putea părea ambiguu, inițiativa ar împiedica țara să adere la alianțe militare sau de apărare ori să coopereze cu acestea, cu excepția situațiilor în care Elveția este atacată sau se confruntă cu un atac iminent.
Inițiativa ar interzice de asemenea participarea la războaie purtate în țări terțe și impunerea de sancțiuni împotriva părților beligerante. Ar fi exceptate doar sancțiunile impuse de ONU și măsurile menite să prevină eludarea acestora. Totodată, Elveția ar fi obligată să folosească neutralitatea pentru a sprijini medierea.
Potrivit sondajului, doar susținătorii SVP s-au pronunțat în mod clar în favoarea propunerii, în timp ce susținătorii tuturor celorlalte partide din Elveția s-au declarat ferm împotriva acesteia.
„Elveția trebuie să fie de partea democrației”, argumentează un lider de partid
Partidul liberal de centru-dreapta FDP a declarat că se opune inițiativei, afirmând că aceasta este dăunătoare și că ar favoriza doar state agresive precum Rusia.
„Interzicerea sprijinului acordat de Elveția eforturilor internaționale ca răspuns la încălcări flagrante ale dreptului internațional ar contribui, de fapt, la consolidarea taberei agresorilor”, a declarat Benjamin Muehlemann, unul dintre cei doi președinți ai partidului.
„Elveția trebuie să fie de partea păcii, a statului de drept și a democrației, nu de partea autocraților”, a subliniat acesta.
O a doua propunere, menită să sporească securitatea alimentară a Elveției prin creșterea producției interne, orientarea consumului și a agriculturii către o alimentație bazată într-o măsură mai mare pe plante și o protecție mai bună a apei potabile, a solului și a biodiversității, pare, de asemenea, că va fi respinsă.
Potrivit sondajului, „inițiativa pentru o aprovizionare sigură cu alimente” este susținută de 31% dintre elvețieni, în timp ce 65% se pronunță împotrivă.
