În fiecare zi, în Republica Moldova se generează mii de tone de deșeuri menajere, însă o mare parte dintre acestea nu sunt încă gestionate conform standardelor moderne. Aceste deșeuri ajung pe marginea drumurilor, în râuri, păduri, câmpuri sau, cel mai frecvent, sunt arse în aer liber. Arderea ilegală, lipsa colectării organizate și depozitarea necontrolată rămân provocări importante în sute de localități.
Acțiunile Ministerului Mediului
În ultimii ani, autoritățile publice, în special Ministerul Mediului, au inițiat o serie de reforme importante pentru modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor. Printre cele mai relevante acțiuni se numără: aprobarea Programului Național de Gestionare a Deșeurilor pentru anii 2023–2027, elaborarea planurilor regionale, inițierea proiectelor de infrastructură pentru centre de sortare și transfer, precum și atragerea de fonduri externe pentru investiții în echipamente și instruirea APL-urilor. Aceste eforturi sunt esențiale pentru crearea unui sistem funcțional și durabil, iar implementarea coerentă a acestor măsuri va putea schimba semnificativ situația actuală în următorii ani.
Deși populația din aproximativ 1.500 de localități recurge frecvent la practici informale precum arderea, îngroparea sau abandonarea deșeurilor în natură, în Republica Moldova se înregistrează progrese semnificative în dezvoltarea centrelor de colectare a deșeurilor. Aceste inițiative fac parte din eforturile continue de modernizare a sistemului național de gestionare a deșeurilor și de aliniere la standardele Uniunii Europene.
Consecințele practicilor informale
Practicile informale au consecințe toxice și de durată: arderea plasticului produce substanțe cancerigene (dioxine, furani), iar abandonarea deșeurilor afectează solul, cursurile de apă și agricultura. De exemplu, un singur PET poate rămâne în natură timp de 450 de ani.
În multe raioane au apărut gropi de gunoi neautorizate – pe terenuri agricole, în păduri sau la marginea localităților, iar lichidarea lor este o prioritate declarată. Aceste spații nu respectă norme de mediu, nu sunt izolate, iar levigatul rezultat poluează solul și apa. Estimările indică peste 1.000 de astfel de depozite, unele dintre ele arzând mocnit, cu risc direct pentru sănătatea populației.
Reciclarea – între teorie și realitate
Actualmente, procentul real de reciclare a deșeurilor municipale este sub 10%, comparativ cu media UE de 47%. Totuși, reciclarea deșeurilor în Republica Moldova este în ascensiune. Începând cu anul 2025, reciclarea a devenit obligatorie prin lege pentru materiale precum carton, metal, plastic și sticlă. Producătorii și importatorii sunt acum responsabili pentru colectarea ambalajelor proprii.
Costuri invizibile, dar reale
Gestionarea deficitară nu înseamnă doar poluare, ci și costuri economice și sociale: sol degradat, apă contaminată, aer toxic, scăderea atractivității turistice și dificultăți pentru investiții. În timp ce alte țări avansează spre modele de economie circulară, Moldova depune eforturi prin pași concreți pentru un sistem mai eficient și sustenabil de reciclare a deșeurilor.
Criza deșeurilor este o realitate cu care ne confruntăm zilnic – dar este și un domeniu în care s-au înregistrat pași importanți în direcția corectă. Colaborarea între autorități, societatea civilă, sectorul privat și populație este esențială pentru a depăși aceste dificultăți. E nevoie de perseverență, finanțare, dar mai ales de conștientizare: fiecare gest contează, iar fiecare zi pierdută înseamnă o povară mai mare pentru viitorul nostru.
Articolul face parte din proiectul „Comunicarea Strategică pentru implementarea Programului Național de Deșeuri Solide în Republica Moldova” în regiunile 5, 8 și 1, realizat de EcoVisio în parteneriat cu E-Circular, finanțat de Suedia. Scopul acestui demers este informarea și implicarea activă a cetățenilor în tranziția către o gestionare modernă și sustenabilă a deșeurilor. Conținutul acestui material nu reflectă în mod obligatoriu poziția oficială a Suediei.
