Aurul a devenit al doilea cel mai important activ de rezervă din lume, după dolarul american, în 2024, potrivit unui raport publicat de Banca Centrală Europeană (BCE). Totuşi, analiştii avertizează că unele bănci centrale ar putea atinge în curând un nivel de saturaţie a stocurilor de aur.
Rezervele de aur deţinute de băncile centrale sunt acum la niveluri comparabile cu cele din anii 1960. Împreună cu creşterea spectaculoasă a preţului metalului galben, aurul este depăşit doar de dolarul american în valoarea rezervelor globale, arată raportul BCE, scrie mold-street.com.
Aurul pe locul doi, după dolar
În 2023, aurul şi euro reprezentau fiecare aproximativ 16,5% din totalul rezervelor oficiale la nivel global, potrivit datelor BCE.
În 2024, cota deţinută de euro a scăzut la 16%, în timp ce ponderea aurului a urcat la 19%. Dolarul american rămâne pe primul loc, cu o pondere de 47%.
De notat că în 2024, prețurile aurului au atins maxime istorice, fiind stimulate și de achizțiile de aur de către băncile centrale. Ajustate la inflație, prețurile reale ale aurului în 2024 au depășit vârful anterior înregistrat în timpul crizei petrolului din 1979.
În consecință rezervele, împreună cu prețurile ridicate, a făcut din aur al doilea cel mai mare activ de rezervă global la prețurile pieței în 2024 – după dolarul american, explică BCE.
De ce cumpără aur băncile centrale
Băncile centrale acumulează active lichide precum valute străine şi aur pentru a se proteja de inflaţie şi pentru a-şi diversifica portofoliile. Aceste rezerve pot fi vândute pentru a sprijini propria monedă în momente de stres financiar.
Aurul este considerat un activ care păstrează valoarea pe termen lung şi oferă stabilitate în perioadele de volatilitate. În prezent, băncile centrale reprezintă peste 20% din cererea globală de aur, faţă de aproximativ 10% în anii 2010.
Potrivit BCE, sondajele indică faptul că aurul devine tot mai atractiv pentru ţările emergente şi în dezvoltare, preocupate de sancţiuni şi de potenţiala erodare a rolului monedelor principale în sistemul monetar internaţional.
Punctul de cotitură pentru aur a fost înregistrat la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, când creşterea inflaţiei şi aşteptările privind majorarea dobânzilor au determinat o fugă a investitorilor spre aşa-numitele active ”refugiu”. De atunci, incertitudinile geopolitice şi economice au rămas la un nivel ridicat.
Un sondaj realizat de Consiliul Mondial al Aurului în cadrul a aproape 60 de bănci centrale între februarie și aprilie 2024 a identificat următorii trei factori cheie care influențează deținerile de aur ale băncilor centrale: (i) o rezervă de valoare pe termen lung și o acoperire împotriva inflației, (ii) performanță (bună) în perioadele de criză și (iii) o diversificare a portofoliului.
În plus, respondenții au indicat riscurile de neplată, diversificarea geopolitică și riscul politic ca factori care influențează deținerile lor.
Mai mult, preocupările legate de sancțiuni și posibila erodare a rolului principalelor monede au fost invocate de unele bănci centrale din economiile emergente și în curs de dezvoltare.
Preţul aurului a atins mai multe maxime istorice în ultimii ani, inclusiv în 2025. Totuşi, creşterea puternică a preţului s-a temperat în ultimele luni, pe fondul incertitudinilor legate de politica tarifară a SUA.
