Reforma administrației publice locale intră într-o etapă decisivă, după ani de ezitări și tentative eșuate. Astăzi, amalgamarea voluntară este văzută drept o soluție realistă pentru un sistem administrativ fragmentat, cu aproape 900 de primării pentru o populație de doar 2,5 milioane de locuitori. Subiectul a fost discutat în cadrul ADEPT Press Club, organizat la Bălți, unde primari din nordul țării și-au împărtășit experiențele.
„Oamenii încep deja să creeze scenarii. Atunci când ei înțeleg că timpul e restrâns, atunci când înțeleg că este o reformă inevitabilă, lucrurile se mișcă”, a declarat Inna Vrînceanu, coordonatoare de proiecte la ADEPT.
Primarii au vorbit despre avantajele concrete ale unirii localităților. Primele rezultate ale amalgamării voluntare sunt deja vizibile în comuna Călinești, care a absorbit satele Chetriș, Chetrișul Nou și Hîncești.
„Un avantaj al amalgamării este că deja suntem o echipă puternică, avem specialiști în toate domeniile. În afară de creșterea bugetului veniturilor proprii avem proiecte în dezvoltare, parteneriate noi. Am fost ajutați de cancelarie, de toți, am atras mai multe proiecte”, a povestit Ala Procopciuc, primară în comuna Călinești.
Încă un avantaj este faptul că primăriile implicate în procesul de amalgamare voluntară primesc stimulente financiare.
„Am beneficiat de șase milioane pe parcursul anului 2025. 2.8 milioane vor fi folosite pentru rețelele interne în localitatea Hîncești care nu are nici rețele interne pentru apă potabilă. Iar restul contribuției va fi pentru proiectul regional”, a adăugat primara.
În prezent, 370 de primării sunt implicate în procesul de amalgamare, cu 83 de clustere potențiale.
„Împreună cu Consiliul local Parcova, anul trecut am inițiat amalgamarea voluntară și am vizat două localități vecine – Primăria Gașpar și Primăria Chetroșica Nouă. Ducem negocieri, discuții și cu alte localități din raionul Dondușeni. Văd că ne unește traseul care străbate aceste localități și duce spre centrul raional Edineț. Văd în asta o oportunitate”, a menționat Marcel Snegur, primarul comunei Parcova.
„Am vizat localitățile învecinate. Avem deja un răspuns aprobat cu privire la localitatea Horești. Așteptăm un răspuns clar și ferm din satul Izvoare, purtăm discuții și cu Primăria Scumpia din raionul Fălești”, a subliniat Dmitri Mosoreti, primarul comunei Risipeni.
60% din APL-urile din R. Moldova au mai puțin de 1500 de locuitori, iar asta înseamnă acces limitat la finanțări. Cu această problemă s-a ciocnit și satul Horești din raionul Fălești. Lucrurile s-au schimbat odată cu interesul manifestat pentru amalgamarea voluntară.
„A beneficiat de un buget de cinci milioane de lei. Numărul de locuitori nu-i permitea să obțină această sumă, dar grație procesului de amalgamare voluntară inițiat, au obținut cele cinci milioane, bani care vor fi investiți într-un drum din localitate”, a adăugat primarul.
Experții Asociației ADEPT susțin că reforma este inevitabilă, mai ales în condițiile în care multe primării nu dispun de capacitate administrativă și financiară.
„În R. Moldova trebuie să dispară diferența dintre sate și orașe în ceea ce privește serviciile administrației publice locale. Acest lucru poate fi realizat dacă efectuăm această reformă și salvăm anual aproape un miliard de lei care pot fi îndreptați spre îmbunătățirea serviciilor”, a declarat Igor Boțan, director executiv la Asociația ADEPT.
La sfârșitul anului 2026 vor fi evaluate rezultatele procesului de amalgamare voluntară și vor fi definite politicile cele mai eficiente de continuare a consolidării teritoriale a administrației publice locale de nivelul întâi, inclusiv trecerea la amalgamare normativă.
