Depopularea satelor, bugetele locale tot mai mici și presiunea accesării fondurilor europene forțează administrațiile locale din Republica Moldova să caute soluții de supraviețuire și dezvoltare. Amalgamarea voluntară a primăriilor, lansată în 2023, devine pentru tot mai multe comunități o opțiune pragmatică înainte ca reforma administrativ-teritorială să intre în faza normativă. Experiențele primarilor din nordul țării arată că unirea localităților poate însemna mai mult decât o schimbare de hartă – poate fi o șansă reală de dezvoltare. Subiectul a fost discutat la Bălți, în cadrul ADEPT Press Club – „Reforma administrației publice locale între provocări și necesitate”.
Primarii din nordul R. Moldova consideră că amalgamarea este o reformă necesară, dar întârziată. „Nu mai există timp de așteptat. Primăriile trebuie consolidate pentru a oferi servicii moderne”, susține Marcel Snegur, primarul comunei Parcova din raionul Edineț.
„Vrem să creăm primării puternice, cu un buget mare, să putem accesa fonduri, mai ales în procesul de preaderare. Văd o oportunitate în amalgamarea voluntară care a început în anul 2023. Acum este voluntară, dar va fi și normativă. Deci, acum ea este o oportunitate pentru noi, să folosim acest proces, să folosim cele trei stimulente din cadrul amalgamării voluntare, să fim cap de listă la proiecte.”
Amalgamarea voluntară este încurajată de stat printr-un pachet de stimulente, care include alocări financiare directe, fonduri pentru infrastructură și punctaj suplimentar la evaluarea proiectelor de dezvoltare regională. Asta așteaptă și primarul comunei Risipeni, dar și cetățenii din raionul Fălești.
„Dacă în 2014 erau 1900 de locuitori, acum sunt doar 1216. A scăzut foarte mult numărul de locuitori și ei au înțeles că este nevoie de o schimbare. În urma consultărilor cu cetățenii, 80% au spus „da” amalgamării. Sunt convins că ei nu știu în detalii în ce constă procesul de amalgamare, dar își doresc să ne unim forțele. Asta arată că oamenii au așteptări, își dau seama că nu mai putem implementa proiecte de infrastructură mari de unii singuri. Ei înțeleg că dezvoltarea poate dura prea mult dacă vom aștepta să facem lucrurile de unii singuri”, a declarat Dmitri Mosoreti.
Primele două clustere teritoriale din Republica Moldova din raioanele Leova și Fălești au finalizat procesul de amalgamare voluntară, adică unirea mai multor localități într-o singură unitate administrativă. Acestea au organizat deja alegeri locale noi și și-au desemnat primarii. În urma scrutinului, victoria le-a revenit lui Alexandru Bujorean, primar al orașului Leova și Alei Procopciuc, primar al noii comune Călinești din raionul Fălești.
Cei doi sunt considerați „pionieri ai procesului”, întrucât noile forme administrative create prin amalgamare vor fi observate cu atenție de întreaga țară, pentru a evalua impactul reformei.
Primara comunei Călinești, Ala Procopciuc, afirmă că decizia de amalgamare a fost luată de cetățeni, nu de administrație, iar temerile răspândite în comunități s-au dovedit a fi nefondate. Potrivit acesteia, serviciile publice nu au fost închise, iar investițiile sunt distribuite echitabil între localitățile componente. Mai mult, structura administrativă permite ca foștii primari să continue activitatea în calitate de viceprimari, asigurând reprezentarea fiecărei comunități.
„Avem consilieri din toate trei localități. Nu am decis ei, dar cetățenii. Primarii pot deveni viceprimari în localitățile lor. Au fost mituri „nu votați amalgamarea pentru că se închide poșta și grădinița”. De fiecare dată am ieșit și am combătut aceste falsuri. Nu e adevărat nici faptul că investițiile vor fi doar într-o localitate. Orice primar dorește să facă bine tuturor.”
Potrivit autorităților, rezultatele procesului de amalgamare voluntară vor fi evaluate la nivel național până la sfârșitul anului 2026. În funcție de eficiența acestuia, guvernul urmează să decidă trecerea la etapa de amalgamare normativă, care ar putea redesena definitiv harta administrativă a Republicii Moldova.
În prezent, 370 de primării sunt implicate în procesul de amalgamare, cu 83 de clustere potențiale.
Directorul executiv al asociației ADEPT susține că reforma este inevitabilă, mai ales în condițiile în care multe primării nu dispun de capacitate administrativă și financiară.
„În R. Moldova trebuie să dispară diferența dintre sate și orașe în ceea ce privește serviciile administrației publice locale. Acest lucru poate fi realizat dacă efectuăm această reformă și salvăm anual aproape un miliard de lei care pot fi îndreptați spre îmbunătățirea serviciilor.
Ultimul exemplu de succes este Grecia care promovează această reformă în ultimii zece ani și care s-a dovedit a fi de succes. Acum, dacă facem o comparație, Greci – o țară cu o populație de 10 milioane de persoane, are 300 de municipalități sau primării, R. Moldova – o țară cu 2,5 milioane de locuitori are aproape 900 de primării”, a conchis Igor Boțan, director executiv, Asociația ADEPT.




















