Cercetătorii au descoperit că acvilele care au rute de migrație prin Ucraina și-au schimbat traseele de zbor pentru a evita zonele afectate de război, scrie The Guardian.
Datele GPS au dezvăluit că vulturii pestriți mari nu numai că au făcut ocoluri mari după începerea invaziei, dar au și redus numărul de popasuri pentru a se odihni și a se hrăni, sau au evitat cu totul să le facă.
Echipa de cercetători susține că păsărilor răpitoare le-a luat mai mult timp pentru a ajunge la locurile de reproducere și, probabil, au consumat mai multă energie pentru a ajunge acolo.
„Este ca și cum ai alerga un maraton, dar nu ai avea pauze de apă. Iar la final, cineva îți cere să alergi încă șapte sau opt mile în plus”, a declarat Charlie Russell de la Universitatea din East Anglia, coautor al studiului.
Cercetătorii au avertizat că situația ar putea întârzia reproducerea, deoarece vulturii ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a se recupera, și ar putea afecta șansele de supraviețuire ale oricărui pui, deoarece prada ar putea fi mai puțin disponibilă atunci când ouăle eclozează.
Russell și colegii săi au relatat cum au analizat rutele de migrație parcurse de 19 vulturi pestriți mari în timp ce zburau prin Ucraina spre zonele de reproducere din sudul Belarusului în martie și aprilie 2022 – la doar câteva săptămâni după ce a început invazia rusă în Ucraina. În timp ce femelele călătoresc de la terenurile de iernat din Grecia, masculii călătoresc de la situri din estul Africii.
Cercetătorii au comparat aceste trasee cu 65 de migrații înregistrate de 20 de păsări în 2018-21.
Constatările sugerează că vulturii au călătorit în medie cu 53 de mile (85 km) în plus după invazie. Russell a spus că un vultur a adăugat 155 mile (250 km) în plus la traseul său.
Călătoria a durat, în medie, cu 55 de ore mai mult după începerea conflictului, constatându-se că masculii aveau o viteză de zbor mai mică decât înainte de începerea conflictului.
Și, în timp ce 90% dintre vulturi făceau escale în Ucraina înainte de conflict, doar 32% au făcut acest lucru după invazie, unele locuri fiind evitate cu totul.
Echipa a declarat că cele mai mari abateri de la o traiectorie directă au avut loc acolo unde activitatea militară era mai mare. Cu toate acestea, a spus Russell, gradul în care vulturii păreau să fi fost afectați a variat.
Într-adevăr, în timp ce un vultur, poreclit Borovets, a continuat să zboare prin Kiev în ciuda luptelor intense, un alt vultur – cunoscut sub numele de Denisa – și-a schimbat traiectoria după ce a zburat la un kilometru de explozii și bătălii la periferia orașului.
Russell a declarat că devierile par să fi fost făcute din mers ca răspuns la evenimente sporadice.
„Nu este ca și cum păsările ar verifica știrile în fiecare dimineață pentru a-și da seama unde ar trebui sau nu să zboare în timpul migrațiilor lor”, a spus el.
Russell a spus că rezultatele ar putea subestima impactul conflictului, având în vedere că unii vulturi ar putea fi, de asemenea, expuși la astfel de stres în timpul perioadei de reproducere în sine.
„În momentul de față, nu putem face prea multe, dar este important să înțelegem stresul asupra acestor populații, astfel încât, într-un scenariu post-conflict, să putem ajuta nu doar să susținem populațiile mai mari de vulturi pătați și să le ajutăm să se refacă, ci și ecosistemele în ansamblu”, a adăugat el.
Dr. Josh Milburn, un filosof de la Universitatea Loughborough, ale cărui cercetări explorează întrebări etice despre animale și război, a declarat că studiul a extins ceea ce se știe deja despre efectele negative ale conflictului asupra animalelor domestice și sălbatice captive din Ucraina.
„În rare ocazii, animalele sălbatice pot beneficia de pe urma conflictului uman”, a spus el.
„Dar concluziile acestui studiu se fac ecoul a ceea ce știm din cercetările anterioare, axate pe alte zone de război: războiul are un impact negativ covârșitor asupra animalelor sălbatice – atât în ceea ce privește obiectivele de conservare, cât și în ceea ce privește suferința animalelor individuale.”
Sursa: g4media.ro
