Elveția acordă asistență juridică Republicii Moldova, care investighează o serie de presupuse delapidari, potrivit unei hotărâri făcute publică luni, potrivit publicației „Le temps”. Documentele arată cum o companie de administrare a patrimoniului din Zurich a evaluat riscul prezentat de soția oligarhului, Oxana Childescu, scrie anticorupție.md
Doamna Childescu locuiește într-o vilă frumoasă, în Vésenaz, un sat bogat de la marginea Genevei. Achiziționată la sfârșitul anului 2012 pentru o sumă de 31,5 milioane de franci de către societatea Mareches SA, care corespunde denumirii străzii pe care se află, această reședință de 449 de metri pătrați supranumită „Le Léman” se întinde pe un teren de peste 5.000 de metri pătrați, cu o piscină pe malul lacului, scrie sursa citată.
Acum se află sub sechestru, deoarece autoritățile moldovenești bănuiesc că ar fi fost obținută cu fonduri de proveniență îndoielnică. Mai exact, este vorba de fondurile oligarhului Vladimir Plahotniuc, care face obiectul unui proces penal la Chișinau pentru spălare de bani, și este pus sub sancțiune Statelor Unite și ale Elveției.
În vârstă de 58 de ani, de naționalitate moldovenească, română și rusă, Vladimir Plahotniuc este implicat în „numeroase procese penale” în Moldova, legate de delapidarea banilor publici și transferul acestora în afara țării, explică Secretariatul pentru Economie al Elveției pentru a justifica această plasare pe lista de sancțiuni apărută în iunie 2023.
Autoritățile elvețiene au adoptat, pe 28 iunie 2023, sancțiuni și restricții de intrare sau tranzitare a țării în privința a cinci cetățeni în contextul actelor de „subminare” a stabilității în R. Moldova. Prin adoptarea acestor măsuri, Elveția s-a raliat sancțiunilor UE în privința lui Vlad Plahotniuc, Ilan Șor, Marina Tauber, Gheorghe Cavcaliuc și Igor Ceaika, cel din urmă un cetățean rus și co-fondator al Uniunii de afaceri moldo-ruse pe care o conduce ex-președintele Igor Dodon.
Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată în 2023 pentru examinare în fond cauza penală de învinuire a lui Vladimir Plahotniuc de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor.
Potrivit Procuraturii Anticorupție, în perioada 2013 – 2014, Plahotniuc a beneficiat de 18.282.000 de dolari şi 3.518.705 euro, despre care șria că provin din surse ilicite, fiind obținute din creditele bancare frauduloase acordate de Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, societăților comerciale din grupul „ȘOR”.
Totodată, în perioada 2014 – 2015, precizează procurorii, fiind beneficiar efectiv al unor companii off-shore, Plahotniuc a primit mijloace bănești creditare în valoare totală de 21.001.949 de dolari, acordate de Banca de Economii unei societăți rezidente gestionată de către Ilan Șor şi alteia gestionată de Vladimir Andronachi.
Astfel, în această perioadă, Vladimir Plahotniuc a beneficiat de mijloace financiare sustrase din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială în sumă totală de 39.284.000 de dolari și 3.518.705 de euro.
Pe 29 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a menținut demersul Procuraturii Anticorupție privind autorizarea finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului. În prezent, față de Plahotniuc este aplicată măsura preventivă sub formă de arest preventiv pentru un termen de 30 zile. Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.
În scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și eventualei confiscări speciale a fost aplicat sechestru asupra bunurilor a cărui beneficiar efectiv este Vladimir Plahotniuc în valoare de peste un miliard de lei, printre care se regăsesc terenuri pentru construcții, încăperi locative și nelocative, capitalul social a unor companii, construcții de cultură și agrement, mijloace bănești, cât și bunuri aflate peste hotare.
