Moldova pierde în fiecare an mii de tineri. Și totuși, există cei care aleg să rămână acasă – nu din lipsă de opțiuni, ci din convingere. Dumitru Marandiuc este unul dintre ei. În 2022, dragostea pentru natură l-a ajutat să câștige un grant de la Centrul Național de Mediu și să construiască o seră – primul pas spre o agricultură mai responsabilă. Usturoiul și căpșunile lui ajung la consumatori exact cum natura le-a gândit — curate.
„Cumva, horticultura s-a transformat în hobby pe lângă lucrul de bază. Am delegat lucrul părinților, bunelului, iar eu particip sâmbătă și duminică, în zile libere. De la o suprafață de un ar – prima seră, am ajuns la cinci ari. La moment activăm pe suprafețe mici, dar tindem la ceva mai mult. Sunt ca terenuri experimentale, avem câteva culturi – cultura de căpșuni, de usturoi, dar vrem să încercăm să creștem și frunze de salată.”
Pentru că este perseverent și insistă, a mai obținut un suport pentru afacerea sa agricolă.
„În cadrul proiectului „Green Vector” – sectorul agricol, raionul Sîngerei, am beneficiat de o seră cu suprafața de peste 400 de metri pătrați, în valoare de 10.000 de euro. Sera dată este de alt model față de cea anterioară. Este pentru culturile de talie mică – aerisire adițională la partea de sus, captare între tunelele apei pluviale și colectarea ei pentru a eficientiza irigarea culturilor și a proteja mediul.”
De la bun început, tânărul și-a stabilit o regulă clară pentru terenul lui: nicio chimie, niciun pesticid, niciun îngrășământ artificial care să sacrifice sănătatea solului și a oamenilor pentru un rezultat imediat. Resturile vegetale nu se ard, se compostează și se întorc în pământ. Deci, în grădina lui, nimic nu se pierde, totul se transformă. Tocmai aceasta este esența inovației ecologice în agricultură — să lucrezi cu natura, nu împotriva ei.
„Avem două rânduri de căpșuni în stadiul trezirii de primăvară cu irigare prin picurare. La prelucrarea pământului nu am folosit niciodată chimie și nici nu am în plan. Reușesc să îngrijesc căpșunile cu paie, ele sunt naturale, ele mențin umiditatea în sol. Avem microorganisme făcute natural. Eu le folosesc, le diluez cu apă pentru a stimula masa verde a plantei.”
Apa folosită în sere vine din fântâna din ograda bunicilor – curată, naturală, parte din același pământ pe care îl lucrează cu atâta grijă. Iar pentru viitor, planifică colectarea apei pluviale direct de pe acoperișurile serelor.
„Avem un motor semiautomat. Când se finisează irigarea, el singur se deconectează, adică este eficient energetic și se păstrează în timp.”
Cealaltă seră este ridicată chiar în ograda bunicilor din Sîngereii Noi. Astfel, curtea copilăriei a devenit un loc în care trecutul și viitorul agriculturii moldovenești lucrează cot la cot.
„Eu ajut nepotul, prășesc, plantez, ar. Iată, acum trebuie de prășit. Ne bucurăm dacă roada e curată, e bună, nu e stricată, dar se poate întâmpla să fie vara ploioasă tare și usturoiul se începe a strica. Dacă nu-i ploioasă, atunci e bine”, spune Andrei Marandiuc, bunucul lui Dumitru.
„Aici avem o porțiune de usturoi experimental, dublăm cantitățile sau le triplăm pe an și trece. Am încercat cu 14 kg în primul an, acum avem sub 100 kg. Deja trebuie să schimbăm terenul, fiindcă trebuie realizată rotația culturilor pe teren”, mai spune agricultorul Dumitru Marandiuc.
În viitor, Dumitru își dorește instalarea unei stații fotovoltaice, o investiție în energia verde care îi va eficientiza activitatea.
