Atrocitățile foametei organizate din anii 1946–1947 au fost readuse în atenția publicului, la Bălți, în cadrul unei conferințe științifice care a reunit istorici, cercetători și martori ai vremii. Participanții au vorbit despre amploarea tragediei, impactul asupra populației și importanța păstrării memoriei victimelor.
„Au murit circa 10% din populația RSS Moldovenească. Trebuie să le păstrăm vie memoria acestor oameni. Noi zicem că a suferit toată populația. Asta o confirmă documentele de arhivă, dar și sursele de istorie orală, mărturiile, oamenii care povestesc prin ce au trecut în anii 1946-1947”, a declarat Lidia Pădureac, prim-prorector la USARB.
Relatările despre foamete scot la iveală scene dramatice. Acestea au fost adunate într-o carte de scriitoarea Larisa Turea. Lucrarea sa demonstrează cum are loc procesul de dezumanizare.
„Cum poate ajunge un om lucid să-și mănânce copiii, cum pot fi măturate podurile. Este un instrument de teroare, de manipulare, care a fost folosit și de regimul nazist, dar și de regimul sovietic care s-a instaurat aici prin forța armelor pentru a pregăti baza socială pentru colhozuri și pentru a lichida orice rezistență din partea localnicilor”, a povestit scriitoarea.
Cercetătorii vor ca informațiile despre această tragedie să ajungă la cât mai mulți oameni, pentru a contribui la educația civică și la conștientizarea trecutului.
„Facem eforturi comune pentru a edifica memoria acestor victime – circa 200 de mii de oameni pieriți în timpul foametei”, a spus Ludmila Cojocaru, șefa Secției Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, MNIM.
„Este important ca toată această informație să ajungă la cât mai multe persoane. Sperăm să fie actori care vor transmite această informație și vom realiza împreună acest proces de educație civică a populației”, a adăugat Zinaida Bolea, conf. univ., dr.hab., Universitatea de Stat din Moldova.
„Cei prezenți la conferință au avut ocazia să asculte date concrete prezentate de cercetători, istorici, care au analizat paginile triste din istoria neamului nostru. Astfel, au plecat mai informați și mai luminați”, a menționat PS Antonie, Episcop de Bălți al Mitropoliei Basarabiei.
Conferința dedicată foametei din anii 1946–1947 continuă în mai multe localități din țară.
„Am început conferința în sudul țării, satul Avdarma, am continuat în Mingir, iar astăzi suntem la Bălți. Vom continua în municipiul Cahul și Căușeni”, a subliniat Alexandru Postica, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici.
Victimele foametei organizate din 1946–1947 sunt comemorate anual în a treia sâmbătă a lunii aprilie. Aceasta a fost una dintre cele mai mari catastrofe umanitare care au lovit teritoriul actual al Republicii Moldova în secolul XX. Foametea nu a fost o calamitate naturală inevitabilă, ci o tragedie agravată de politicile autoritare și represive ale regimului sovietic.
