La Bălți, un proiect susținut de Uniunea Europeană a încercat, timp de un an, să apropie administrația publică locală de comunitate și să consolideze Consiliul de Transparență. Proiectul „Promovarea Incluziunii Sociale și Dialogului Participativ în Municipiul Bălți” a demarat în vara anului trecut cu diverse activități menite să faciliteze identificarea și soluționarea problemelor din comunitate.
„Avem probleme grave de transparență în municipiul Bălți, mai ales în ultimii doi ani, trebuie să recunoaștem. Dar, grație Consiliului de Transparență și ai unor membri foarte activi din consiliu, reușim să stabilim un dialog, să reacționăm rapid la problemele semnalate de cetățeni”, a declarat Cristina Craevscaia-Derenova, consilieră municipală.
Proiectul în valoarea de 30 de mii de euro a fost demarat și realizat de Asociația Obștească „Caroma Nord” cu suportul financiar al Uniunii Europene în cadrul proiectului INSPIRĂ Moldova.
„Consiliul de Transparență, de fapt, a fost inițiat în 2023. Este un instrument foarte important pentru ca cetățenii să-și poată spune opiniile, recomandările, să fie auziți. Suntem aici pentru a-i ajuta în promovarea acestui consiliu, pentru ca cetățenii să fie mai aproape”, a povestit Rodica Frecăuțeanu, directoare executivă „Caroma Nord”.
Consiliul Local de Transparență din Bălți este un organ consultativ format de Consiliul Municipal Bălți în anul 2023. Membrii săi monitorizează activitatea instituțiilor publice, participă la discuții pe proiecte de decizie și pot semnala probleme care afectează direct locuitorii municipiului.
„Sunt 25 de membri. La moment, toate locurile sunt suplinite, consiliul este complet și chiar avem încă trei membri supleanți. Mandatul este din 2023 până în 2027. În ultima perioadă vin cu tot mai multe propuneri, în special care țin de implicarea societății civile. S-a pornit destul de bine. Am văzut că unele localități au preluat această bună practică de la noi, fapt care ne bucură”, a menționat Tamara Morar, șefa Direcției Relații cu Publicul.
Membrii Consiliului spun că au participat la ședințe și discuții pe mai multe subiecte de interes public. Totuși, mecanismul nu funcționează fără dificultăți.
„Am participat la comisiile care ne-au invitat, la subiecte sensibile – regulamentul privind câinii vagabonzi, vorbim despre superficii, arendă și buget. Din păcate, între cei 25 de membri, nu este o coeziune, fiecare are propria viziune asupra activității consiliului. Acest lucru împiedică un pic activitatea care ar putea fi mult mai eficientă, mult mai vizibilă. Noi am fi fost niște intermediari între cetățeni societatea civilă și administrația locală. Asta s-a dorit și se dorește, ca acest mecanism să funcționeze”, a subliniat Ion Ciobanu, membru al Consiliului de Transparență din Bălți.
În cele 12 luni de proiect, accentul a fost pus nu doar pe consolidarea Consiliului de Transparență, ci și pe implicarea directă a oamenilor în identificarea problemelor comunității. Au fost organizate instruiri, consultări publice și grupuri de discuții, inclusiv cu persoane din grupuri dezavantajate.
„Proiectul nostru a ajutat la consolidarea capacităților membrilor Consiliului de Transparență, la o relație mai bună cu cetățenii. Am identificat și inclus în agenda publică, în special în raportul de priorități, recomandările din partea persoanelor dezavantajate. Au fost organizate șapte focus grupuri, unde au participat 127 de persoane. Aceste recomandări au fost expuse în cadrul unor consultări publice. Avem de lucru. Nu ne oprim aici pentru că este loc de mai bine. Am elaborat și un ghid în care vom arăta autorităților locale neajunsurile pe care vrem să le îmbunătățim”, a adăugat Rodica Frecăuțeanu.
Prin activități de instruire, consultări publice, cercetare și campanii de informare, peste 350 de persoane au fost implicate în procese participative, iar rezultatele proiectului au sprijinit adoptarea unor politici locale și mecanisme durabile de participare civică.
P.
