Ion Ceban (primar al Chișinăului, liderul Mișcării Alternativa Națională), Vasile Tarlev (liderul Partidului Viitorul Moldovei) și Natalia Morari (politician independent, fostă jurnalistă) au deschis fiecare, la Curtea de Apel București, procese împotriva împotriva Poliției de Frontieră și a Serviciului Român de Informații, urmare a interdicției de intrare în România și Schengen pe o perioadă de 5 ani, pe care au primit-o pe 7 iulie 2025, scrie Libertatea.
Ceban, o nouă încercare să scape de interdicție
Ion Ceban a pierdut deja un proces care avea ca obiect suspendarea executării interdicției de a intra în România, iar pe 11 martie 2026 așteaptă pronunțarea în litigiul privind regimul străinilor, în care urmărește anularea măsurii.
La termenul de judecată din data de 2 decembrie 2025, instanța a amânat procesul lui Ion Ceban pentru ca avocații acestui să citească documentele secrete depuse de SRI și pentru ca instanța să găsească un grefier cu cerificare ORNISS.
Vasile Tarlev a atacat și el interdicția instituită prin documentul nr. 408388/07/07/2025 și se va judeca pe data de 1 aprilie 2026, în timp ce Natalia Morari abia a depus o cerere asemănătoare în instanță și nu a primit încă un termen de judecată.
Toate cele trei procese se desfășoară la Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, iar instituțiile pârâte sunt Poliția de Frontieră și Serviciul Român de Informații.
Pe data de 9 iulie 2025, la două zile de la emiterea interdicției, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a dat explicații succinte:
„Din motive ce țin de considerente de siguranță națională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru domnul Ion Ceban și pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. Decizia este de resortul instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie. Măsura este o interdicție de acces în spațiul Schengen”, a precizat MAE
Cei trei sunt percepuți că ar fi exponenți ai unui curent „suveranist” în Republica Moldova care rezonează cu discursul AUR și al lui Călin Georgescu, promovând criticarea instituțiilor europene și o apropiere sau neutralitate binevoitoare față de Federația Rusă.
Anatol Șalaru, fost ministru moldovean al apărării, declara că Ion Ceban s-ar fi întâlnit la București cu suveranistul Călin Georgescu în anul 2024.
,,Înainte de campania electorală din România, el a mers la Marcel Ciolacu împreună cu delegația sa pentru a propune includerea cuiva pe lista PSD. Ciolacu a refuzat, au avut o ceartă, iar apoi Ion Ceban s-a îndreptat către Călin Georgescu”, a declarat Anatol Șalaru.
În 2025, Natalia Morari a realizat un amplu interviu cu fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, în contextul în care ea însăși candidase împotriva Maiei Sandu la Chișinău.
În respectivul interviu, Călin Georgescu a atacat-o direct pe președinta Republicii Moldova, numind-o Maia „Soros” Sandu, în timp ce Natalia Morari cataloga anularea alegerilor din noiembrie 2024 „o nedreptate”, necesară însă pentru ca „adevărul despre deep state” să iasă la iveală.
Ion Ceban – „omul de paie” al FSB în Republica Moldova
Ion Ceban este primarul Chișinăului din 2019 și fondator al Mișcării Alternativa Națională, o organizație politică în care și-a atras inclusiv subordonații din primărie.
- Ion Ceban și-a început cariera politică în tabăra comuniștilor (2005-2012) și apoi a socialiștilor (2012-2019), fiind mereu în umbra lui Igor Dodon. În această perioadă, Ceban era prorus, susținând că Republica Moldova ar trebui să facă parte din Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan).
- În 2014, Ion Ceban s-a poziționat împotriva Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, pe care îl considera „catastrofal”.
- Deși în prezent se declară proeuropean, mai ales după invazia Rusiei în Ucraina, presa din Republica Moldova a făcut dezvăluiri din care reiese contrariul, anume că Ion Ceban încă are legături cu Kremlinul.
- Aceste legături au fost documentate de presa de peste Prut și constau în relația pe care Ion Ceban a avut-o cu doi agenți ai FSB, Iurii Gudilin și Vadim Iurcenco, care l-ar fi sprijinit în campaniile electorale, ar fi creat „rețele de influență” și ar fi „pregătit terenul” pentru lansarea Mișcării Alternativa Națională.
Iată cum a explicat șefa MAE, Oana Țoiu, interdicția lui Ion Ceban de a intra pe teritoriul României și, implicit, al Schengen: „În cazul domnului Ceban, pentru că este singurul nume public despre care pot vorbi, există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanţi ai Federaţiei Ruse”, a declarat Oana Țoiu la Digi24.
Vasile Tarlev, fostul premier moldovean decorat de Putin
Vasile Tarlev este un fost premier al Republicii Moldova între anii 2001-2008, în mandatele lui Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniștilor.
- În 2016, Vasile Tarlev a fost decorat de președintele rus Vladimir Putin cu „Ordinul Prieteniei”.
- Din 2024 este liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, care militează pentru „neutralitate” în contextul invaziei lui Putin în Ucraina și reluarea parteneriatului strategic cu Federația Rusă.
- Presa din Republica Moldova scrie că Vasile Tarlev beneficiază de susținere din culisele Kremlinului, fiind promovat inclusiv prin intermediul rețelelor controlate de oligarhul fugar Ilan Șor.
- Ilan Șor a fost condamnat de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară și spălare de bani în Dosarul „Furtul Miliardului”. Pe scurt, în 2014, un miliard de dolari (12% din PIB) au dispărut din sistemul bancar al Republicii Moldova, Ilan Șor fiind considerat artizanul fraudei, banii fiind spălați – potrivit acuzațiilor inițiale – prin firmele lui oligarhului Veaceslav Platon.
Natalia Morari: Jurnalista-politician care promitea un „miracol economic”
Natalia Morari este o fostă jurnalistă, candidat la ultimele alegeri prezidențiale din Republica Moldova, cu un discurs asemănător celui promovat de Anca Alexandrescu, cu precizarea că primei îi place să zică „Deep State” în loc de „Statul Paralel”, în rest opiniile lor fiind aproape identice.
- În calitate de contracandidat al Maiei Sandu la alegerile din 2024, Natalia Morari a avut un discurs îndreptat împotriva „globaliștilor” și „sorosiștilor”, axat pe suveranitatea Republicii Moldova și un așa-zis „miracol economic”, bazat mai mult pe lozinci și mai puțin pe soluții concrete. A obținut un scor de 0,61%, după ce i-a convins pe 9.444 de moldoveni.
- Deși s-a promovat drept un „candidat antisistem”, în plan privat Morari are o relație și un copil cu oligarhul moldovean Veaceslav Platon, indicat de presa moldoveană ca fiind sursa finanțării pentru campania ei electorală.
- Veaceslav Platon a fost condamnat anul trecut la 24 de ani de închisoare de către un tribunal din Moscova pentru scoaterea din Rusia a 48 de milioane de ruble (aproximativ 440 de milioane de euro) printr-o schemă numită „laundromatul rusesc”, adică spălare de bani din Rusia prin bănci din Republica Moldova, mecanismul implicând false contracte de împrumut.
- În Republica Moldova, în Dosarul „Furtul Miliardului”, Veaceslav Platon a fost inițial condamnat la 17 ani de închisoare, fiind acuzat că ar fi spălat banii lui Ilan Șor și că din un miliard de dolari i-ar fi revenit și lui vreo 40 de milioane. Ulterior, Platon a fost achitat în urma unei cereri de revizuire. În prezent, Platon este în Marea Britanie, de unde autoritățile de la Chișinău încearcă să-l extrădeze pentru a fi judecat în alte cauze penale, care vizează escrocherii similare.
- Natalia Morari este catalogată „agent al serviciilor de informații rusești” în baza de date ucraineană „Mirotvoreț”, unde sunt indexați susținătorii agresiunii ruse împotriva Ucrainei.
Instanța: „Prezintă pericol pentru siguranța națională”
La termenul de judecată din data de 2 decembrie 2025, instanța a amânat procesul lui Ion Ceban pentru ca avocații acestui să citească documentele secrete depuse de SRI și pentru ca instanța să găsească un grefier cu cerificare ORNISS.
Dosarul s-a judecat la termenul din 24 februarie 2026, iar instanța a amânat pronunțarea pentru data de 11 martie.
Într-un dosar separat, Ion Ceban cerea suspendarea interdicției de a intra în România și în spațiul Schengen pe o perioadă de 5 ani.
Instanța i-a respins cererea prin Hotărârea nr. 1297/2025 din 11 septembrie 2025, pentru următoarele considerente:
- „Actele adoptate de autorități în privința străinilor în temeiul OUG nr. 194/2002 au în mod indiscutabil natura unor acte administrative, astfel că raportul dintre Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și OUG nr. 194/2002 este acela dintre legea generală și legea specială.
- Potrivit principiului specialia generalibus derogant, norma specială derogă de la norma generală, iar aceasta din urmă nu poate înlătura de la aplicare o norma specială.
- În cuprinsul OUG nr. 194/2002 nu există vreo dispoziție care să prevadă, la modul general, că aceasta se completează cu Legea nr. 554/2004, ce reprezintă dreptul comun al contenciosului administrativ, ci doar dispoziții exprese, privind anumite cazuri punctuale, în care contestarea măsurilor privind străinii se face în condițiile Legii nr. 554/2004, respectiv în situația refuzului de acordare a vizei și în aceea a deciziei de anulare sau de revocare a vizei dispusă de misiunile diplomatice ori de oficiile consulare ale României și de organele poliției de frontieră. (…)
- Este adevărat că, potrivit unui principiu de bază al teoriei generale a dreptului, acolo unde legea specială nu prevede, ea se completează cu dreptul comun. (…)
- Deci, pentru a se asigura caracterul coerent al sistemului juridic, o condiție subînțeleasă pentru ca o asemenea completare să aibă loc este aceea ca dreptul comun să fie compatibil, în chestiunea respectivă, cu natura și rațiunea legii speciale.
- Aplicând aceste principii la speța de față, se constată că, în ce privește posibilitatea de suspendare a executării dispoziției privind măsura interdicției de intrare, OUG nr. 194/2002 nu cuprinde norme exprese. O atare posibilitate nu este reglementată de legea specială, dar nu este nici interzisă.
- Într-un atare context, concluzia ar fi aceea că OUG nr. 194/2002 se completează cu dreptul comun al contenciosului administrativ, astfel că o cerere de suspendare a executării dispoziției prin care se interzice intrarea unui străin pe teritoriul României este admisibilă în temeiul art. 14 sau 15, după caz, din Legea nr. 554/2004.
- Totuși, la o analiză mai atentă, o atare interpretare nu poate fi primită, rezultând voința legiuitorului ca mijloacele de contestare a unei asemenea interdicții să fie exclusiv cele prevăzute de OUG nr. 194/2002, respectiv contestația în instanță la care se referă art. 1063 alin. 5, fără posibilitatea instituirii unor măsuri provizorii. (…)
- Curtea reține că dispozițiile OUG nr. 194/2002 ce consacră o procedură specială și derogatorie de la dreptul comun al contenciosului administrativ în ceea ce privește contestarea măsurii interdicției de intrare în România exclud implicit completarea acesteia cu prevederile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 privind suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea acțiunii în anulare, având în vedere incompatibilitatea acestei măsuri provizorii, atât în plan procedural, cât și în plan substanțial, cu procedura specială de contestare reglementată de legea specială.
- Cu alte cuvinte, dacă ar fi voit să permită suspendarea executării interdicţiei de intrare pe parcursul soluţionării contestaţiei, ca măsură provizorie, în condiţiile art. 14-15 din Legea nr. 554/2004, legiuitorul ar fi trebuit să prevadă expres o asemenea posibilitate şi să rezolve inclusiv aspectele de necorelare a textelor de lege incidente mai sus semnalate.
- În al doilea rând, din perspectiva incidenței în speță a art. 5 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, cererea apare a fi de asemenea inadmisibilă.
- Astfel, textul de lege mai sus indicat prevede că «În litigiile referitoare la actele administrative emise pentru aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al celei de urgență, cele care privesc apărarea și securitatea națională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum și pentru înlăturarea consecințelor calamităților naturale, epidemiilor și epizootiilor nu sunt aplicabile prevederile art. 14».
- Or, în speță, măsura interdicției de intrare a fost adoptată pentru neîndeplinirea de către reclamant a condiției prevăzute de art. 6 alin. 1 lit. h) din OUG nr. 194/2002, reținându-se în concret, așa cum rezultă din documentația administrativă cu caracter secret depusă de pârâți la compartimentul documente clasificate al instanței, că prezintă pericol pentru securitatea națională.
- Actul administrativ a cărui suspendare se cere privește așadar securitatea națională, instituind o măsură restrictivă la adresa reclamantului din considerente de securitate națională, caz în care este exclusă expres prin lege posibilitatea de a recurge la procedura de suspendare a executării actului în condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.
- Susținerile reclamantului în sensul că aceste considerente de securitate națională ar fi rezultatul unor simple aprecieri ale pârâților, nefundamentate pe înscrisuri, nu pot fi primite ca argument de admisibilitate a cererii, în contra dispozițiilor art. 5 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, fiind suficient sub acest aspect să se constate, pe de o parte, temeiul de drept al măsurii contestate și, pe de altă parte, concordanță cu acesta a temeiurilor de fapt ce rezultă din documentația clasificată pusă la dispoziția instanței.
- Orice analiză mai aprofundată sub acest aspect, în stadiul procesual de față, este exclusă și ar eluda tocmai interdicția pe care o instituie art. 5 alin. 3 din Legea nr. 554/2004. Se reține așadar că cererea de suspendare a interdicției de intrare este inadmisibilă, în speță, și față de prevederile art. 5 alin. 3 din Legea nr. 554/2004”, se arată în motivarea instanței.
