Autoritățile americane au dezvăluit o nouă schemă de eludare a sancțiunilor impuse Rusiei, în care ar fi fost implicat și oligarhul moldovean fugar Ilan Șor. Informațiile vin odată cu impunerea de noi sancțiuni americane, menite tocmai să prevină asemenea „șmecherii”, pe viitor, scrie Radio Europa Liberă.
Noile măsuri restrictive anunțate de Departamentul Trezoreriei (Ministerul de Finanțe) din SUA vizează „un canal secret de plată” pentru exporturi sensibile și o instituție financiară din Kîrgîzstan care sprijină baza militară și industrială a Rusiei.
Oligarhul Ilan Șor, stabilit în Rusia, a fost „implicat în discuțiile privind rolul băncii Keremet Bank din Kîrgîzstan în schema de eludare a sancțiunilor”, se spune în anunțul Trezoreriei, fără să se dea alte detalii despre rolul fugarului moldovean.
Potrivit autorităților americane, cel puțin din vara anului 2024, reprezentanții băncii kirghize Keremet și-au coordonat acțiunile cu oficiali ruși și cu banca Promsvyazbank (PSB) din Rusia, pentru a pune în aplicare o schemă de eludare a sancțiunilor. Banca Keremet avea misiunea de a „facilita transferurile transfrontaliere” în numele Promsvyazbank – instituție bancară rusă, aflată pe lista sancțiunilor internaționale de la începutul războiului din Ucraina, și care finanțează industria de apărare a Rusiei.
Despre relația lui Ilan Șor cu Promsvyazbank au vorbit și autoritățile moldovene în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, acuzându-l de crearea unei vaste rețele de corupere a alegătorilor în favoarea lui Al. Stoianoglo, ca și pentru subminarea referendumului constituțional pro-european.
Ilan Șor se află pe lista sancțiunilor SUA din octombrie 2022, pentru tentative de interferență în alegerile din R. Moldova și alte țări, în interesul Federației Ruse.
La Chișinău, Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, în dosarul numit generic „furtul miliardului”, care investighează dispariția unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești în 2012-2014.
Șor, care deține și cetățenie israeliană, a fugit în Israel, în 2019, după debarcarea guvernării unui alt oligarh, democratul Vlad Plahotniuc, sancționat și el de SUA. Șor s-a stabilit apoi la Moscova, de unde coordonează forțe ale opoziției pro-ruse din R. Moldova.
SUA, Canada și alte țări occidentale, precum și UE, au sancționat mai mulți politicieni moldoveni pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova. Pe lângă Șor și Plahotniuc, printre aceștia se află deputata Marina Tauber, fostul șef interimar al IGP Gheorghe Cavcaliuc, bașcana Evghenia Guțul și alți oficiali din administrația autonomiei găgăuze.
Totodată, SUA a sancționat și trei companii moldovene pentru intermedierea vânzări de piese de avion în Rusia.
O investigație jurnalistică a arătat că cele trei firme din R. Moldova ar fi ajutat Rusia să ocolească sancțiunile occidentale, care i-au fost impuse după invadarea Ucrainei în februarie 2022, și i-au furnizat componente pentru avioane și produse electronice, în valoare de circa 15 milioane de dolari.
Ultimele sancțiuni ale Departamentului trezoreriei de la Washington, anunțate pe 15 ianuarie 2025, vizează nu numai Keremet Bank, dar și zeci de entități din Rusia și China care au facilitat plățile transfrontaliere pentru mărfuri sensibile și au furnizat servicii „care implică baza militară-industrială a Rusiei”.
De asemenea, Trezoreria americană a „consolidat” măsurile restrictive adoptate anterior în privința persoanele și entităților care continuă să colaboreze cu complexul militar-industrial al Rusiei, și ar putea face obiectul unor sancțiuni secundare obligatorii în legătură cu războiul din Ucraina.
