Stomatita este o inflamație la nivelul cavității bucale. Zona inflamată poate fi atât pe interiorul obrajilor sau la nivelul gingiilor, cât și pe interiorul buzelor sau la nivelul limbii. Principalele două forme ale acestei afecțiuni sunt stomatita herpetică și stomatita aftoasă. Din ce cauze apare, cum se tratează și cum se poate preveni?
Potrivit doc.ro, stomatita este o inflamație a mucoasei bucale, care poate afecta gingiile, buzele, limba, interiorul obrajilor și gâtul. Aceasta poate provoca durere, roșeață, umflături, ulcerații sau alte leziuni în cavitatea bucală. Stomatita poate fi acută sau cronică și poate avea diverse cauze, inclusiv infecții, reacții alergice, iritații sau afecțiuni autoimune.
Există mai multe forme de stomatită:
- aftoasă, caracterizată de ulcere dureroase, rotunde sau ovale, cu margini roșii și centrul alb-gălbui;
- herpetică – aceasta duce la apariția unor vezicule dureroase sau răni în jurul buzelor și în gură;
- de contact (alergică), apărută ca reacție la substanțe chimice, cum ar fi cele din produsele dentare, alimente, medicamente sau alte materiale care vin în contact cu mucoasa bucală;
- protetică, la persoanele care poartă proteze dentare;
- angulară, manifestată prin crăpături și inflamații la colțurile gurii.
În cele ce urmează ne vom concentra atenția pe principalale forme ale acestei afecțiuni: stomatita herpetică și stomatita aftoasă.
Din ce cauze apare stomatita?
Stomatita herpetică
O infecție cu virusul herpes simplex 1 (HSV-1) provoacă stomatita herpetică. Această formă este mai frecventă la copiii mici cu vârste cuprinse între 6 luni și 5 ani. Persoanele expuse la HSV-1 pot dezvolta herpesuri mai târziu în viață ca urmare a virusului. HSV-1 este legat de HSV-2, virusul care provoacă herpes genital, dar nu este același virus.
Stomatita aftoasă
Stomatita aftoasă poate fi reprezentată de o ulcerație sau de un „ciorchine” de ulcerații în obraji, gingii, în interiorul buzelor sau pe limbă. Este mai frecventă la tineri, apărând cel mai adesea între 10 și 19 ani. Stomatita aftoasă nu este cauzată de un virus și nu este contagioasă. În schimb, este provocată de probleme cu igiena orală sau deteriorarea membranelor mucoase. Unele cauze includ:
- uscarea țesuturilor, provocată de respirația pe gură, din cauza pasajelor nazale înfundate
- leziuni mici provocate de proceduri dentare, de mușcarea accidentală a obrazului sau alte leziuni
- suprafețe ascuțite ale dinților, aparate dentare, proteze
- boala celiacă
- sensibilități alimentare la căpșuni, citrice, cafea, ciocolată, ouă, brânză sau nuci
- răspuns alergic la anumite bacterii din cavitatea bucală
- boli inflamatorii intestinale
- boli autoimune care atacă celulele din gură
- virusul HIV
- sistemul imunitar slăbit
- deficiență de vitamina B12, acid folic, fier sau zinc
- anumite medicamente
- stres
- infecția cu Candida albicans
Ce simptome provoacă stomatita?
Stomatita herpetică
Aceasta este de obicei indicată de mai multe vezicule care apar pe gingii, în cerul gurii, pe obraji, pe limbă sau pe marginea buzelor. Aceste vezicule pot îngreuna sau pot face dureros procesul de alimentare cu hrană și cu lichide. Deshidratarea este un risc în cazul în care băutul apei devine dificil. De asemenea, pot apărea salivarea excesivă, durere și gingii umflate. Herpesurile pot provoca și iritabilitate. În cazul în care copilul este irascibil și nu mănâncă sau nu bea apă, acesta poate fi un semn că este pe cale să dezvolte un herpes.
Febra este un alt simptom al infecției cu HSV-1 și poate ajunge până la 40° C. Febra apare cu câteva zile înainte de apariția veziculelor. După ce apar veziculele, în locul lor se formează ulcerații dureroase, care pot dezvolta infecții secundare. Cu totul, neplăcerea durează între șapte și 10 zile.
Stomatita aftoasă
Aceasta este reprezentată de ulcerații rotunde sau ovale, cu o margine roșie, inflamată. Centrul este de obicei alb sau galben. Majoritatea ulcerațiilor sunt mici și se vindecă în decurs de una până la două săptămâni, fără cicatrici. Leziunile mai mari, neregulate pot face daune mai extinse și durează șase sau mai multe săptămâni pentru a se vindeca. Acestea pot lăsa cicatrici în gură.
Adulții mai în vârstă pot dezvolta o leziune herpetiformă. Virusul HSV-1 nu cauzează această problemă. Leziunile herpetiforme sunt minuscule, dar apar în grupuri de 10 până la 100 și se vindecă în două săptămâni.
Care sunt opțiunile de tratament pentru stomatită?
Tratamentul va depinde de tipul de stomatită cu care te confrunți.
Tratamentul pentru stomatita herpetică
Medicamentul antiviral aciclovir poate trata stomatita herpetică, administrarea lui scurtând durata infecției, la fel și unguentele cu aciclovir. Deshidratarea este un risc pentru copiii mici, așa că e important să bea suficientă apă. Este recomandată o dietă lichidă cu alimente și băuturi care să nu fie acide, iar acetaminofenul poate fi utilizat pentru a reduce durerea și febra.
Pentru dureri severe, se poate utiliza lidocaină topică. Aceasta amorțește cavitatea bucală, deci poate provoca probleme cu înghițirea, așa că trebuie utilizată cu grijă. O infecție cu HSV-1 poate deveni o infecție a ochilor numită keratoconjunctivită herpetică. Aceasta este o complicație serioasă care ar putea duce la orbire. Mergi cât mai repede la un consult medical dacă suferi de dureri și secreții oculare și de vedere încețoșată.
Tratamentul pentru stomatita aftoasă
Stomatita aftoasă nu este de obicei severă și nu are nevoie de tratament. Dacă durerea este semnificativă sau plăgile sunt mai mari, se pot aplica creme topice cu benzocaină sau un alt agent de amorțire. În cazul focarelor de stomatită aftoasă, medicamentele care pot fi prescrise includ cimetidină, colchicină sau steroizi orali. Acestea sunt rareori utilizate și numai pentru plăgi complexe și recurente.
Cercetări recente arată că stomatita aftoasă recurentă tratată cu o peliculă din poliuretan și ulei de susan cu chitosan a ajutat la reducerea leziunilor, iar terapia cu laser la începutul tratamentului a redus și dimensiunile leziunilor, și durerea.
Leziunile care durează mult timp până se vindecă sau leziunile însoțite de o febră care nu dispare au nevoie de îngrijiri medicale. Durerile care se întorc în mod repetat pot indica o infecție secundară, așa că e indicat să ceri sfatul medicului dacă te confrunți regulat cu stomatita aftoasă.
Stomatita poate duce la complicații?
Stomatita poate duce la complicații dacă nu este tratată corespunzător, mai ales în cazurile severe sau cronice. Ulcerațiile sau rănile deschise din gură sunt ușor colonizate de bacterii, ceea ce poate duce la o infecție secundară. Acest lucru agravează simptomele și necesită tratament antibiotic. Candidoza orală (o infecție fungică cauzată de Candida albicans) poate apărea dacă echilibrul normal al bacteriilor din gură este perturbat. Aceasta este o complicație frecventă la persoanele care poartă proteze dentare sau la cele cu un sistem imunitar slăbit.
Stomatita poate provoca disconfort semnificativ în timpul mâncatului, băutului sau vorbitului. Dacă simptomele persistă, poate duce la scăderea aportului alimentar, deshidratare sau pierdere în greutate. În cazurile severe, pacienții pot evita consumul de anumite alimente sau băuturi din cauza durerii, ceea ce poate afecta nutriția.
Ulcerațiile severe sau recurente pot lăsa cicatrici la nivelul mucoasei bucale, în special în cazurile de stomatită aftoasă severă sau stomatită herpetică. Cicatricile pot cauza probleme funcționale și estetice în gură.
În cazurile severe de stomatită, în special în prezența unui sistem imunitar slăbit (cum ar fi la persoanele cu HIV/SIDA sau la pacienții care urmează tratamente imunosupresoare), infecția orală poate să se răspândească în alte părți ale corpului, provocând complicații sistemice.
În cazuri rare și severe de stomatită herpetică, inflamația poate afecta gâtul și căile respiratorii superioare, ceea ce poate provoca dificultăți la respirație, mai ales la copiii mici sau la persoanele cu un sistem imunitar slăbit.
Copiii sau adulții care suferă de stomatită severă sau recurentă pot experimenta anxietate sau stres din cauza durerii sau a dificultăților în vorbit și mâncat. Aceasta tinde să aibă un impact negativ asupra vieții sociale și emoționale.
Care sunt perspectivele în ceea ce privește stomatita?
Dacă suferi de afecțiuni bucale, identificarea tipului de durere este importantă pentru a ști cum să tratezi și să previi răspândirea acestora. Dacă ai un herpes, evită să folosești la comun cu alte persoane tacâmurile, cănile și alte obiecte personale. De asemenea, e indicat să nu săruți pe nimeni cât timp ai herpes.
Nu există tratament care să vindece permanent stomatita herpetică, dar medicamentele sau remediile topice reduc simptomele. Spray-urile antivirale cu dexpantenol, extract din scoarță de stejar și rădăcină de lemn dulce au efect antiinflamator, calmant și cicatrizant.
Se poate preveni stomatita?
Odată infectat cu virusul HSV-1, îl vei avea în corp pentru tot restul vieții. Acest virus afectează aproximativ 90% dintre adulții din întreaga lume. Abținerea de la a săruta persoanele cu leziuni sau de la a folosi la comun tacâmuri, căni etc. poate ajuta la prevenirea răspândirii infecției.
În plus, ar trebui să eviți alimentele acide sau picante dacă ai observat că acele alimente ți-au declanșat stomatita în trecut. Unele persoane constată că le apare herpes când mănâncă anumite tipuri de carne sau lactate.
Pentru stomatita aftoasă, pot fi utile anumite suplimente nutritive precum vitaminele B (folat, B6, B12). Alimentele bogate în aceste vitamine pot ajuta și ele. Printre alimentele bogate în vitamine din complexul B se numără broccoli-ul, ardeiul gras, spanacul, sfecla, ficatul de vițel, lintea și sparanghelul.
O igienă orală corectă este, de asemenea, importantă. Un alt mod de a evita stomatita aftoasă este să nu vorbești în timp ce mănânci, deoarece acest lucru crește riscul de a-ți mușca obrazul. Dacă stresul este un factor declanșator, apelează la exerciții de respirație, aromaterapie sau meditație pentru a-l gestiona.
