Președintele interimar al României, Ilie Bolojan l-a numit marți pe Cătălin Predoiu premier interimar, potrivit unui comunicat. Predoiu este și ministru al Afacerilor Interne și a deținut până ieri și funcția de vicepremier. Predoiu este și președinte interimar al Partidului Național Liberal (PNL).
Numirea lui Predoiu a venit după ce Marcel Ciolacu a demisionat ieri, 5 mai, de la conducerea Executivului de la București.
Guvernul interimar condus de Cătălin Predoiu va putea gestiona afacerile curente prin hotărâri de guvern și ordine de ministru, dar nu va putea adopta ordonanțe de urgență și nici proiecte legislative, scrie g4media.
Marcel Ciolacu a anunțat luni că miniștrii PSD nu vor părăsi guvernul de coaliție, în ciuda demisiei sale din fruntea guvernului.
Comunicatul integral:
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, l-a primit luni, 5 mai 2025, pe domnul Marcel Ciolacu, la Palatul Cotroceni, care și-a înaintat oficial demisia din funcția de Prim-ministru.
În temeiul prevederilor constituționale, Președintele interimar al României a luat act de demisia domnului Marcel Ciolacu și a semnat decretul prin care se constată vacanța funcției de Prim-ministru al Guvernului României.
Totodată, Președintele Ilie Bolojan a semnat decretul pentru desemnarea domnului Marian-Cătălin Predoiu ca Prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile Prim-ministrului până la formarea noului Guvern.
Cine este Cătălin Predoiu
Cătălin Marian Predoiu s-a născut la 27 august 1968, în municipiul Buzău, judeţul Buzău, conform CV-ului publicat pe site-ul oficial al guvernului. A făcut studii la Colegiul Naţional „Bogdan Petriceicu Haşdeu” (1982-1986) şi la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (1987-1991). A obţinut, în 2003, titlul ştiinţific de doctor în drept „Summa cum Laudae” al Universităţii Bucureşti.
Şi-a completat studiile universitare în 1994, când a urmat un stagiu de specializare în profesia de avocat în Baroul Caen, Franţa.
A fost cadru didactic universitar la Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti (1994-2007).
Este membru în Baroul Bucureşti (din 1991). A fost asociat fondator şi coordonator al societăţilor de avocaţi: „Racoţi Predoiu” (1995-2007) şi „Zamfirescu Racoţi Predoiu” (2007-2008). A fost avocat la „Cabinet Individual de Avocatură Cătălin Predoiu” (2012-2016) şi asociat fondator al societăţii de avocaţi „Stoian Predoiu” (2016-noiembrie 2019), conform Agerpres care citează gov.ro. A fost titular al cabinetului de avocaţi „Predoiu Marian Cătălin” (febr.-25 nov. 2021).
În ceea ce priveşte activitatea politică, Cătălin Predoiu s-a înscris, la 5 iulie 2013, în Partidul Democrat-Liberal (PDL). A fost prim-vicepreşedinte al PDL (2013-2014). La 26 iulie 2014, Congresul extraordinar al PNL a votat protocolul de fuziune cu PDL, statutul şi programul politic ale noului partid şi protocolul alianţei electorale – Alianţa Creştin Liberală (ACL). A fost prim-vicepreşedinte PNL (2014-2017) şi preşedinte PNL Bucureşti (dec. 2015-iun.2016).
În contextul alegerilor prezidenţiale din 2014, Biroul Politic Naţional comasat PNL-PDL a decis desemnarea lui Cătălin Predoiu drept candidat pentru funcţia de premier al Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis fiind candidatul la preşedinţie. La 18 mai 2016, şi-a lansat oficial candidatura pentru Primăria Capitalei, scrie digi24.
În legislatura 2016-2020, a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi, pe listele PNL. A fost vicepreşedinte al Biroului Permanent (dec. 2016-febr. 2017; febr.-sept. 2017) şi membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. A fost membru în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (până în apr. 2017), potrivit www.cdep.ro.
La 6 decembrie 2020 a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 31 Prahova, pe listele PNL.
A fost ministru al Justiţiei şi membru al CAST în cabinetul condus de Călin Popescu Tăriceanu (febr.-nov. 2008) şi în cabinetul condus de Emil Boc (dec. 2008-oct. 2009); ministru interimar al Justiţiei, după ce Guvernul Boc a fost demis prin adoptarea unei moţiuni de cenzură de către Parlament (oct. 2009) şi ministru interimar al Afacerilor Externe (oct. 2009); ministru al Justiţiei în cabinetul Boc IV (23 dec. 2009-6 febr. 2012); ministru al Justiţiei în Guvernul Ungureanu (9 febr. 2012-7 mai 2012); ministru al Justiţiei şi membru al CSAT în Guvernul Ludovic Orban (nov. 2019-dec. 2020); ministru al Justiţiei, membru CSAT (nov. 2021-15 iun. 2023), prim-ministru interimar (12-15 iun. 2023) şi viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne, membru CSAT (din 15 iun. 2023).
La 6 februarie 2012, a fost numit, prin decret prezidenţial, prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuţiile premierului demisionar Emil Boc până la formarea noului Guvern.
A publicat numeroase studii şi lucrări de specialitate, articole de opinie politică, între care: „Operaţiunile de creditare din interiorul unui grup de societăţi” (Bucureşti, 1996); „Societăţile comerciale” (prima ediţie, Bucureşti, 2001, co-autor); „Băncile în contextul legislaţiei antiinfracţionale. Obligaţii legale speciale” (Bucureşti, 2003); „Cariera comercială a societăţilor civile” în Revista Română de Drept al Afacerilor, Suplimentul 1/2007, coautor; „Legea societăţilor comerciale – Comentariu pe articole (autori St. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Gh. Piperea, ediţia a IV-a, Bucureşti, 2009, Editura C.H. Beck); „Puterea Justiţiei şi Justiţia Puterii – discursuri, interviuri, analize, pamflete” (Bucureşti, 2018, Editura Tritonic).
În 2003, i-au fost acordate premiile „I.L. Georgescu” de către Uniunea Juriştilor din România şi „Simion Bărnuţiu” al Academiei Române.






















