Despre parcursul european al Republicii Moldova, reformele necesare pentru consolidarea statului de drept și provocările procesului de aderare la Uniunea Europeană, discutăm cu ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, Fred Duijn. Abordăm și subiecte ce țin de securitatea cibernetică, dezvoltarea administrației publice locale, utilizarea obligațiunilor municipale și capacitatea instituțiilor de a gestiona fondurile europene. Mai mult, ambasadorul Fred Duijn a vorbit și despre oportunitățile de cooperare economică dintre Republica Moldova și Țările de Jos.
Jurnalist: Excelență, Țările de Jos sunt printre statele europene care acordă o atenție deosebită statului de drept și funcționării instituțiilor democratice. În cazul Republicii Moldova, ce reforme considerați că trebuie accelerate și unde vedeți cele mai mari provocări atunci când vine vorba despre aplicarea lor în practică?
Fred Duijn: Mulțumesc, Nicolai. Desigur, este bine să reflectăm asupra lucrurilor care mai trebuie făcute. Dar înainte de asta, aș vrea să spun și câteva cuvinte despre ceea ce a fost deja realizat în Republica Moldova. Am venit aici în 2023 și este pur și simplu uimitor ceea ce s-a realizat în Republica Moldova în ultimii ani, în special progresul către Europa, deschiderea negocierilor, dar și schimbările din interiorul țării. Văd schimbări în fiecare zi. Văd Republica Moldova devenind mai puternică. Desigur, asta necesită foarte multă muncă.
Sunt mai multe reforme în desfășurare și despre acestea mă întrebați. Aveți dreptate, Țările de Jos țin foarte mult la statul de drept, atât în statele membre ale Uniunii Europene, cât și în viitoarele state membre, inclusiv Republica Moldova. Este o reformă importantă care trebuie realizată, iar impresia mea este că lucrurile merg în direcția bună. Dacă mă întrebați unde este nevoie de mai mult efort, cred că utilizarea fondurilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin Planul de Creștere necesită o atenție specială, în special în ceea ce privește managementul de proiect. Managementul de proiect, specialiștii tehnici care pot pregăti proiecte, documentația pentru licitații, finanțarea proiectelor, implementarea lor și asumarea responsabilității pentru acestea, toate sunt esențiale. Cred că managementul de proiecte va fi cheia pentru accelerarea progresului Republicii Moldova în următorii ani.
Jurnalist: Ați declarat recent că Țările de Jos susțin deschiderea clusterelor de negociere pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană. Ce înseamnă concret acest sprijin pentru autoritățile de la Chișinău, dar și pentru cetățenii care și-au pus speranța în obiectivul strategic asumat de autorități: aderarea la Uniunea Europeană până în anul 2030?
Fred Duijn: Cred că este foarte bine ca moldovenii să aibă așteptări mari de la viitor. Dacă privesc la țările care au aderat la Uniunea Europeană, pot vedea că unele dintre ele și-au dublat venitul pe cap de locuitor în primii cinci ani după aderare, iar în primii zece ani veniturile aproape s-au triplat. Așadar, este firesc să existe așteptări mari. Sunt statistici promițătoare. Desigur, acest lucru necesită foarte multă muncă, iar negocierile de aderare reprezintă doar o parte a acestei munci. Uniunea Europeană este, dacă vreți, o familie, dar este și o entitate juridică. Statele membre au convenit asupra aceleași reguli și reglementări pentru toate țările. Republica Moldova se află acum în procesul de adaptare a legislației sale la legislația europeană, iar acest lucru necesită timp.
Procesul este împărțit în peste 30 de capitole, deoarece fiecare domeniu are propriile sale reguli și legislații. Este o muncă dificilă și consumatoare de timp. Totul începe cu deschiderea negocierilor, iar fiecare pas este condiționat de îndeplinirea anumitor criterii. Este un proces în care țara candidată trebuie să demonstreze permanent că își face temele. Iar faptul că Comisia Europeană, care facilitează negocierile de aderare din partea UE, spune că Republica Moldova este pregătită să deschidă un cluster, în acest caz cel privind valorile fundamentale, înseamnă că executivul european consideră că aceste condiționalități au fost îndeplinite. Pentru Țările de Jos, acesta este și un semnal că putem urma recomandarea Comisiei Europene și putem susține deschiderea capitolelor. Ce înseamnă asta pentru cetățeni? Nu schimbă imediat ceva în viața lor de zi cu zi, dar arată că procesul avansează. Iar pentru viitor înseamnă foarte multă muncă, pentru că una este birocrația și documentele, iar adevărata muncă este implementarea. Și aici revin la observația mea despre managementul de proiecte.
Jurnalist: Dincolo de reforme și angajamente politice, cât de importantă este capacitatea administrativă reală a instituțiilor moldovenești în procesul de preaderare?
Fred Duijn: Desigur, acest lucru este evident. Ai nevoie de instituții puternice. Este firesc ca acest proces să se desfășoare în fiecare zi. Văd Republica Moldova devenind mai puternică în fiecare zi. Dar îmi place întotdeauna să adaug că este la fel de important să existe oameni buni, oameni puternici, care chiar își doresc să ducă Republica Moldova înainte. Și văd multe exemple în acest sens. Le văd inclusiv aici, la această expoziție, unde mulți moldoveni au scris despre situații uneori dure și dificile. Dar confruntarea problemelor este primul pas pentru a le rezolva. Iar implementarea reală vine și de la oamenii implicați.
Jurnalist: În același context al parcursului european, Țările de Jos au anunțat un sprijin suplimentar de 1,5 milioane de euro pentru consolidarea securității cibernetice și a rezilienței Republicii Moldova. Cât de vulnerabilă considerați că este astăzi țara noastră în fața atacurilor hibride și cum va fi utilizat concret acest sprijin?
Fred Duijn: Da, desigur. De ce este Moldova atacată în spațiul cibernetic? De ce au existat atât de multe atacuri asupra sistemelor Comisiei Electorale Centrale înainte și în ziua alegerilor? Evident, scopul este subminarea procesului democratic. Moldova are toate motivele să spună că trebuie să își apere democrația. Cred că este un atac clar asupra democrației moldovenești. Acest fenomen nu este specific doar Moldovei. Vedem atacuri cibernetice și în Țările de Jos, și în alte state. Odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, evoluează și spațiul digital, iar investițiile în securitatea cibernetică devin permanente. Aceste investiții sunt importante pentru guvern, pentru procesele electorale, dar și pentru spitale, sistemul educațional și companii, pentru a asigura protecția datelor. Cum vom utiliza cele 1,5 milioane de euro vom decide împreună cu Guvernul Republicii Moldova. Îmi place să văd Țările de Jos ca pe o țară capabilă să se miște rapid și flexibil acolo unde este cea mai mare nevoie. Uniunea Europeană are fonduri mari, însă utilizarea lor necesită timp. Noi, în schimb, încercăm să intervenim acolo unde există nișe, unde ceva a fost omis sau unde este nevoie de reacție rapidă. Sunt convins că, prin consultări bune, vom folosi acești bani foarte eficient.
Jurnalist: Relațiile economice dintre R. Moldova și Țările de Jos sunt în creștere, inclusiv în domeniul agriculturii și al exporturilor de vinuri. Ce potențial vedeți pentru dezvoltarea cooperării economice în următorii ani?
Fred Duijn: Aceasta a fost exact întrebarea pe care mi-am pus-o când am venit în Moldova și am deschis Ambasada Țărilor de Jos în 2023: unde există potențial pentru cooperare economică? Pentru că o Moldovă puternică înseamnă și o economie puternică și cum putem beneficia unul de celălalt. Împreună cu echipa mea am început un proces de explorare. Am organizat mai multe forumuri de afaceri și am ajuns la concluzia că există trei domenii principale pentru cooperare economică: digitalizarea, agricultura și restul sectoarelor, precum construcțiile sau logistica. În agricultură văd un potențial mare de cooperare, inclusiv pentru ambasadă, deoarece nu este vorba doar despre economie, ci și despre securitatea alimentară, reglementări și procesul de aderare la UE.
În cadrul agriculturii, sectorul horticol din Republica Moldova are un ecosistem puternic, dar încă nu beneficiază pe deplin de nivelul de inovație disponibil astăzi. Iar Țările de Jos sunt foarte avansate în horticultură. În octombrie anul trecut, aproximativ 12 companii olandeze au fost în Republica Moldova. Iar în iunie, aproximativ 20 de companii din sectorul horticol vor merge mai întâi la Amsterdam, la GreenTech, pentru a vedea aceste inovații, apoi la Maastricht, la Moldova Business Day Benelux, organizat împreună cu Belgia și Luxemburg. Un eveniment de afaceri în Maastricht, care va fi și o ocazie de a întâlni omologii lor din Benelux.
Jurnalist: Dacă e să vorbim la modul practic, acest eveniment, dacă discutăm despre Forumul de Afaceri BENELUX – Republica Moldova, de ce este important ca mediul de afaceri moldovenesc să fie prezent la acest eveniment și ce oportunități concrete poate deschide această platformă de dialog?
Fred Duijn: Afacerile nu apar pur și simplu, așa cum răsare soarele. Trebuie să te ridici, să ieși și să îți întâlnești clienții. Pentru antreprenorii moldoveni care vor să își extindă piețele, aceasta este o oportunitate de a călători în Țările de Jos împreună cu partenerii noștri din vestul Moldovei și cu prietenii noștri din Belgia. Echipa mea pregătește un program care include întâlniri de tip matchmaking și vizite pe teren. Este o oportunitate excelentă pentru networking și pentru prezentarea produselor moldovenești. Sper ca această inițiativă să contribuie și la promovarea Moldovei ca destinație atractivă pentru comerț și investiții.
Jurnalist: Ne aflăm la Ungheni, un municipiu considerat de mulți un exemplu de dezvoltare locală. Ce impresie v-a lăsat acest oraș și ce credeți că îl diferențiază de alte localități din Republica Moldova?
Fred Duijn: În primul rând, este o reală plăcere pentru mine să fiu aici, la Ungheni. Drumul până aici este foarte frumos și îmi place mereu să ajung de-a lungul râului. Astăzi priveliștea este minunată, pe această vreme însorită. Văd Ungheniul ca parte a unui ecosistem de orașe din Moldova cu potențial și cu care merită să cooperăm. Expoziția noastră „Narativ” a fost prezentată și la Edineț, Bălți, Comrat, Taraclia, Cahul și, desigur, la Chișinău. Astăzi este la Ungheni. Văd acest lucru ca pe o oportunitate de a interacționa cu societatea și cu oamenii din perspective diferite. Am așteptări și în ceea ce privește cooperarea cu Ungheniul. Apropierea de Iași îl conectează foarte bine cu România. Fiecare regiune și fiecare oraș are propriile sale caracteristici, dar este întotdeauna o plăcere să vin aici.
Jurnalist: Aș vrea să discutăm și despre faptul că, în premieră, Primăria municipiului Ungheni urmează să lanseze o emisiune de obligațiuni municipale pentru finanțarea proiectelor de reabilitare a infrastructurii rutiere. Cum priviți această inițiativă și cât de important este un astfel de instrument financiar pentru dezvoltarea comunităților locale?
Fred Duijn: Mă bucur foarte mult că ați abordat acest subiect. Obligațiunile municipale sunt un instrument pe care noi, ca ambasadă, am încercat să îl promovăm. Există fonduri din partea Uniunii Europene și a Țărilor de Jos, adică bani ai contribuabililor, însă adevărata finanțare vine de pe piețele financiare. Acolo există mult mai multe resurse disponibile. În general, instituțiile publice sunt considerate parteneri siguri pentru finanțare. Pentru Moldova, dezvoltarea acestui instrument financiar al obligațiunilor municipale poate fi foarte util pentru dezvoltarea infrastructurii în orașe precum Ungheni. Eu văd acest lucru ca pe un prim pas. În prezent, obligațiunile sunt garantate de bugetele locale pe unul sau doi ani, însă dacă vrei să crești cu adevărat, trebuie să mergi pe perioade mai lungi. În Țările de Jos există obligațiuni pe 20 sau chiar 30 de ani. Astfel, poți extinde proiectele la o scară mult mai mare. Iar o perioadă de doi ani este una scurtă. De aceea, aceasta este o abordare prudentă și sigură pentru început. Eu o văd ca pe un început. Dar este foarte important, deoarece, în cele din urmă, astfel poți investi o sumă mai mare de bani și, prin urmare, poți obține un preț mai bun la licitațiile pe care le organizezi. Poți construi un segment mai lung de drum sau o clădire cu un buget mai mare. De aceea, este important să existe acest instrument financiar și să fie dezvoltat în continuare.
Jurnalist: În Republica Moldova există încă rezerve legate de reforma administrației publice locale. Din perspectiva experienței olandeze și a logicii fondurilor de preaderare, cât de importantă este această reformă pentru o reală dezvoltarea locală, în condițiile în care 776 din cele 892 de primării din țară au mai puțin de 3 000 de oameni?
Fred Duijn: Mă bucur că Republica Moldova începe să avanseze și în această reformă. Orice țară are nevoie de mai multe niveluri de administrație: local, regional și central. În Țările de Jos este la fel. În trecut, și noi aveam foarte multe municipalități mici. Problema este că atunci când ești prea mic, reușești să faci prea puține lucruri. Dacă ești prea mare, ajungi aproape la nivel provincial. Așadar, trebuie să găsiți un echilibru bun pentru nivelul municipal. Și cred că în Moldova, trebuie să vă găsiți propriul echilibru. În Țările de Jos avem 18 milioane de locuitori, 12 provincii și peste 300 de municipalități. În medie, o municipalitate are aproximativ 30.000 de locuitori. Această dimensiune permite primăriilor să atragă experți în digitalizare, educație sau management de proiect, exact subiectul despre care am vorbit la începutul interviului. Ai nevoie de o anumită concentrare de resurse și competențe pentru a fi eficient. Altfel, capacitatea administrativă este prea dispersată. Știu că există și în Republica Moldova primari foarte buni în localități mici. Dar, în general, cred că are sens consolidarea capacităților locale prin realizarea amalgamării.
Jurnalist: Privind mai larg sprijinul oferit Republicii Moldova pentru dezvoltare, ce proiecte susținute de Regatul Țărilor de Jos sunt în derulare sau urmează să fie lansate în perioada următoare, în special în nordul țării?
Fred Duijn: În primul rând, aș vrea să continuăm expoziția „Narativ” și să o ducem și în alte regiuni. Per ansamblu, însă, noi, ca Țările de Jos și ca ambasadă în Republica Moldova, vom continua să lucrăm pe prioritățile noastre: securitate cibernetică, securitate energetică, horticultură, reforma justiției, sprijin pentru mass-media și drepturile omului. Vom activa acolo unde apar oportunități, inclusiv în nordul țării. A fost o reală plăcere să vizitez diferite orașe. Am vizitat inclusiv o fermă avicolă „George Standard” din Edineț, unde sunt utilizate tehnologii olandeze. Văd și Republica Moldova investind în acest domeniu, cumpărând mai mult echipament. Astăzi, Moldova exportă ouă către Uniunea Europeană și România. Cred că în nord există oportunități importante pentru cooperare economică, pe măsură ce Republica Moldova continuă să se dezvolte.
Jurnalist: Dacă ar fi să transmiteți un mesaj cetățenilor Republicii Moldova care încă privesc cu scepticism integrarea europeană, care ar fi acesta?
Fred Duijn: În primul rând, le-aș spune moldovenilor să privească la ceea ce aderarea europeană a adus fostelor state candidate. Statisticile vorbesc de la sine. Posibilitatea de a dubla veniturile în cinci ani este impresionantă. Dacă priviți economiile Poloniei și României de astăzi, eu mi-am început cariera în România în 1999, era o țară foarte diferită atunci. Iar ceea ce vedem astăzi este foarte promițător. Uniunea Europeană este, în esență, un spațiu care le permite oamenilor să fie antreprenori, să fie creativi și să se dezvolte. Acest spațiu fără frontiere este ceva de care și moldovenii vor beneficia. Dar acest lucru vine și cu responsabilitate. Soarele răsare gratuit, dar Uniunea Europeană funcționează doar atunci când oamenii o fac să funcționeze. Avem nevoie de instituții bune, reguli clare și antreprenori activi, oameni gata să facă o schimbare. Și știu că există foarte mulți astfel de oameni în această țară. Îi întâlnesc prin programele noastre Tulip Youth Academy și Tulip Business Incubator, dedicate tinerilor, dar și în multe alte contexte. Acesta ar fi mesajul meu pentru moldoveni: se poate, dacă vă implicați.
