Flota rusă se antrenează pentru a lovi cu rachete nucleare ținte din interiorul Europei, în cazul unui război cu NATO. Potrivit unor dosare secrete consultate de Financial Times, rușii ar lua în vizor trei ținte din România: Podul Giurgiu-Ruse, baza de la Deveselu și baza Mihail Kogălniceanu, scrie Digi24.
Hărţi cu ţinte atât de îndepărtate precum coasta de vest a Franţei sau Barrow-in-Furness din Regatul Unit sunt detaliate într-o prezentare pentru ofiţerii ruşi care a precedat invazia pe scară largă din Ucraina.
FT a relatat anterior, pe baza aceleiaşi arhive de 29 de dosare militare ruse secrete, că Moscova a repetat utilizarea armelor nucleare tactice în primele etape ale unui conflict cu o mare putere mondială.
Acum, cele mai recente dezvăluiri arată cum Rusia şi-a imaginat un conflict cu Occidentul care să depăşească cu mult graniţa imediată cu NATO, planificând o serie de lovituri copleşitoare în Europa de Vest. Documentele au fost prezentate FT de surse occidentale.
Rusia face planuri încă din 2008
Dosarele, întocmite între 2008 şi 2014, includ o listă de ţinte pentru rachete care pot transporta fie focoase convenţionale, fie arme nucleare tactice. Ofiţerii ruşi subliniază, potrivit documentelor, avantajele utilizării loviturilor nucleare încă dintr-un stadiu incipient.
Prezentarea indică, de asemenea, că Rusia a păstrat capacitatea de a transporta arme nucleare pe nave de suprafaţă, o capacitate care, potrivit experţilor, implică riscuri suplimentare semnificative de escaladare sau accidente.
Documentul menţionează că „manevrabilitatea ridicată” a marinei îi permite să efectueze „lovituri fulgerătoare şi preventive” şi „lovituri masive cu rachete din diferite direcţii”. Acesta adaugă că armele nucleare sunt „de regulă” destinate utilizării „în combinaţie cu alte mijloace de distrugere”, pentru a atinge obiectivele Rusiei.
Analiştii care au analizat documentele au declarat că acestea sunt în concordanţă cu modul în care NATO a evaluat ameninţarea atacurilor cu rachete cu rază lungă de acţiune ale marinei ruse şi viteza cu care Rusia ar recurge probabil la utilizarea armelor nucleare.
32 de ținte NATO în Europa
Hărţile, care au fost realizate mai degrabă în scopuri de prezentare decât pentru utilizare operaţională, menţionează FT, ilustrează un eşantion de 32 de ţinte NATO din Europa pentru flotele navale ale Rusiei.
Astfel, ţintele flotei ruse din Marea Baltică se află în mare parte în Norvegia şi Germania – inclusiv baza navală din Bergen, precum şi amplasamente radar şi facilităţi ale forţelor speciale.
Flota Rusiei din Marea Nordului ar trebui să ţintească obiective industriale de apărare, cum ar fi şantierul naval de submarine de la Barrow-in-Furness, în nord-vestul Angliei. O ţintă de lângă Hull poate fi un sit industrial – este marcată cu un coş de fum.
Prezentarea ilustrează, de asemenea, modul în care doctrina sa s-ar putea aplica în eventuale războaie în Marea Neagră, Marea Caspică, dar şi în Pacific.
Ținte din România
În ceea ce priveşte Marea Neagră, pe harta respectivă figurează trei ţinte din România (aparent baza Deveselu, baza Mihail Kogălniceanu şi podul Giurgiu-Ruse), două din Bulgaria şi cinci din Turcia.
Scenariile ruse includ războaie cu aliaţii actuali din NATO, dar şi cu China, Iran, Azerbaidjan şi Coreea de Nord.
William Alberque, un fost oficial NATO care lucrează în prezent la Centrul Stimson, a comentat că eşantionul de obiective reprezintă doar o mică parte din „sute, dacă nu mii, de ţinte cartografiate în întreaga Europă, inclusiv ţinte militare şi de infrastructură critică”.
Conceptul rus de război total
Capacitatea Rusiei de a lovi în întreaga Europă înseamnă că ţintele de pe întreg continentul ar fi în pericol de îndată ce armata sa ar intra în luptă cu forţele NATO în ţările din prima linie, cum ar fi statele baltice şi Polonia, au declarat analişti şi foşti oficiali. „Conceptul lor de război este războiul total”, avertizează Jeffrey Lewis, profesor la Middlebury Institute of International Studies din Monterey, care studiază controlul armamentelor.
„Ei văd aceste lucruri (focoasele nucleare tactice) ca arme cu potenţial de câştigare a războiului”, a adăugat el.
„Vor dori să le folosească şi vor dori să le folosească destul de repede”, spune analistul.
Armele nucleare tactice, care pot fi lansate de rachete terestre sau maritime sau de avioane, au o rază de acţiune mai scurtă şi sunt mai puţin distructive decât armele „strategice” mai mari concepute pentru a viza SUA. Cu toate acestea, ele pot elibera în continuare mult mai multă energie decât cele lansate asupra oraşelor Nagasaki şi Hiroshima în 1945.
Vladimir Putin a recurs în mod repetat la ameninţări la adresa aliaţilor europeni ai Ucrainei pentru a evita sprijinul militar occidental pentru Kiev. „Ei trebuie să îşi amintească că sunt state mici, dens populate”, a declarat el în luna mai.
Prezentarea rusă menţionează, de asemenea, opţiunea unui aşa-numit atac demonstrativ – detonarea unei arme nucleare într-o zonă îndepărtată „într-o perioadă de ameninţare imediată de agresiune” înainte de un conflict real, pentru a speria ţările occidentale. Rusia nu a recunoscut niciodată că astfel de lovituri fac parte din doctrina sa. Potrivit dosarelor, o astfel de lovitură ar demonstra „disponibilitatea şi pregătirea pentru utilizarea armelor nucleare de precizie non-strategice” şi „intenţia de a utiliza arme nucleare”.
Alberque, un fost director al Centrului NATO pentru controlul armelor, dezarmare şi neproliferarea armelor de distrugere în masă, a explicat: „Ei doresc ca teama de utilizarea armelor nucleare ruseşti să fie cheia magică care să deblocheze consimţământul occidental”.
Ce vrea Rusia dintr-un conflict cu NATO
Dosarele arată că principala prioritate a Rusiei într-un conflict cu NATO este „slăbirea potenţialului militar şi economic al inamicului”. Analiştii au afirmat că acest lucru înseamnă că Rusia ar lovi situri civile şi infrastructuri critice, aşa cum a făcut în Ucraina.
Fabian Hoffmann, cercetător doctoral la Universitatea din Oslo, care studiază politica nucleară, a declarat că o combinaţie de lovituri nucleare şi convenţionale, aşa cum au fost prezentate în expunerea respectivă făcută ofiţerilor ruşi, constituie „un pachet pentru a semnala practic adversarului că în acest moment lucrurile se încing cu adevărat. Şi ar fi înţelept din partea ta să începi să vorbeşti cu noi despre cum putem rezolva această problemă”, este mesajul pe care ar vrea să-l transmită Moscova, potrivit cercetătorului.
Conform calculelor NATO, ţările din alianţă dispun de mai puţin de 5 % din capacităţile de apărare aeriană necesare pentru a proteja flancul estic al alianţei împotriva unui atac la scară largă din partea Rusiei. Putin a declarat în iunie că Europa ar fi „mai mult sau mai puţin lipsită de apărare” în faţa atacurilor cu rachete ruseşti.
Dara Massicot, senior fellow la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că strategii ruşi au considerat parţial armele nucleare ca fiind esenţiale în primele etape ale oricărui conflict cu NATO din cauza resurselor convenţionale inferioare ale armatei lor. „Pur şi simplu nu au suficiente rachete”, a spus ea.
Documentele divulgate indică, de asemenea, că Rusia a păstrat capacitatea de a transporta arme nucleare tactice pe nave de suprafaţă, în ciuda unui acord încheiat în 1991 între Uniunea Sovietică şi SUA de a le elimina.
Rusia a făcut recent exerciții militare pentru arme nucleare tactice
Printre purtătorii de arme nucleare tactice ai Rusiei se numără „rachete antisubmarin cu focoase nucleare amplasate pe nave de suprafaţă şi submarine” şi „rachete antiaeriene ghidate de pe nave şi de pe ţărm cu focoase nucleare pentru a învinge grupurile de apărare aeriană inamice”.
Spre deosebire de un submarin cu rachete balistice strategice conceput pentru a lansa încărcături nucleare din adâncurile oceanului, o navă a flotei de suprafaţă cu focoase nucleare la bord ar fi mult mai expusă riscului de avarii provocate de furtună sau de o lovitură inamică.
Exerciţiile recente ordonate de Putin pentru a repeta utilizarea armelor nucleare tactice indică faptul că documentele divulgate sunt în continuare conforme cu doctrina militară rusă actuală, conchide Financial Times.
În iunie, forţele armate ale Rusiei au exersat încărcarea rachetelor de croazieră antinavă P-270 din epoca sovietică pe o corvetă din clasa Tarantul în Kaliningrad, unde oficialii NATO susţin că Rusia deţine un stoc nedeclarat de focoase nucleare tactice. Imaginile din timpul exerciţiilor au arătat trupele care au în custodie focoasele nucleare din cadrul armatei ruse exersând mutarea rachetei în containerul pe care l-ar folosi pentru a muta o rachetă complet înarmată nuclear, însoţite de forţa de pază corespunzătoare şi de procedurile de manipulare a unui focos nuclear.
