Lupta împotriva corupției electorale și a finanțării ilegale a partidelor politice a intrat într-o nouă etapă în Republica Moldova, odată cu pronunțarea mai multor sentințe importante în dosarele care vizează Partidul „ȘOR” și structurile sale regionale. Potrivit reprezentanților societății civile, aceste evoluții reprezintă atât un progres semnificativ în aplicarea legii, cât și un test esențial pentru funcționarea statului de drept. Subiectul a fost discutat în cadrul ADEPT Press Club, la Bălți, unde Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), a prezentat o cronologie a justiției în cazurile de finanțare ilegală a partidului ȘOR și cele de corupție electorală.
Conform Procuraturii Anticorupție, un număr tot mai mare de persoane implicate în mecanismele de finanțare ilicită ale Partidului ȘOR au fost condamnate în 2025, după ani de investigații și documentare complexă.
Unul dintre cele mai sonore dosare este cel în care Evghenia Guțul, guvernatoarea Găgăuziei și Svetlana Popan, secretară în cadrul partidului, au primit pedepse cu închisoarea. Ambele au fost condamnate la 5 august 2025, la 7 și, respectiv, 6 ani de detenție.
Durata investigațiilor: o problemă structurală
Potrivit Polinei Panainte, directoare adjunctă a asociației ADEPT, un aspect important ține de ritmul lent al investigațiilor privind corupția electorală, care până acum se întindeau pe 3–4 ani.
„Investigarea unui proces de corupție electorală durează cam între trei și patru ani și deciziile pe care le-am văzut anul acesta, pe care domnul Boțan foarte bine le-a documentat, sunt decizii pe cazuri de corupție electorală și de finanțare ilegală a partidelor din anii 2019 -2022, în mare parte. Probabil, în următorul an, vom vedea sentințe și decizii finale pe cazurile de finanțare ilicită a partidelor din anul 2024-2025, ținând cont de faptul că noua lege din iunie curent, legea 100, pune limite foarte clare cât trebuie să dureze investigarea unui caz de corupție și de finanțare ilicită a partidelor. Nu ne vom mai permite să așteptăm 3-4 ani. Așteptăm ca autoritățile să se țină de buchia legii care le recomandă cam un an la documentare și investigare în primă instanță. Cu tot cu apel ar dura cam un an și jumătate.”
Condamnări în rândul președinților de filiale
Potrivit lui Igor Boțan, un alt element important al dosarelor îl reprezintă condamnările președinților de filiale ai Partidului ȘOR. În perioada decembrie 2024 – noiembrie 2025 au fost pronunțate minimum 12 sentințe, majoritatea în dosarele privind finanțarea ilegală a protestelor organizate în anii 2022–2023.
Lista celor condamnați:
- Ștefan Vodă – Natalia Harcenco (9 decembrie 2024 – 18 august 2025)
- Glodeni – Irina Dvorjanscaia (11 noiembrie 2024 – 8 septembrie 2025)
- Dondușeni – Vadim Cucoș (10 decembrie 2024 – 25 septembrie 2025)
- Fălești – Constantin Goluță (11 decembrie 2024 – 25 septembrie 2025)
- Ocnița – Andrei Simacovici (9 decembrie 2024 – 26 septembrie 2025)
- Cimișlia – Mihail Nebunelea (20 decembrie 2024 – 1 octombrie 2025)
- Soroca – Anatolie Rujanschi (27 decembrie 2024 – 1 octombrie 2025)
- Basarabeasca – Vasili Filipov (17 ianuarie 2025 – 6 octombrie 2025)
- Ialoveni – Vasile Molovata (18 februarie 2025 – 30 octombrie 2025)
- Criuleni – Andrei Burciu (29 ianuarie 2025 – 30 octombrie 2025)
- Florești – președintele filialei (ianuarie 2025 – 13 noiembrie 2025, inculpatul a recunoscut vina)
- Anenii Noi – președintele filialei (ianuarie 2025 – 25 noiembrie 2025)
Reprezentanții ADEPT subliniază faptul că, deși unele decizii reprezintă un progres, rămâne crucial ca instituțiile statului să acționeze consecvent și transparent, iar eliminarea partidelor din rețeaua „ȘOR” din procesul electoral poate fi considerată un succes, însă nu și un punct final în consolidarea democrației.
„Autoritățile au făcut mult pentru a contracara acest fenomen, însă astăzi vrem să discutăm despre justiție: în ce măsură a reușit să sancționeze pe cei care se fac vinovați de corupția electorală și în ce măsură societatea R. Moldova este protejată pentru scrutinele următoare”, a menționat Polina Panainte, directoare adjunctă ADEPT.
„Rezultatele alegerilor și scoaterea partidelor din rețeaua ȘOR din procesul electoral este un fel de succes al guvernanților, dar noi, ca reprezentanți ai societății civile, trebuie să fim atenți la modul în care funcționează statul de drept. Vrem să ne convingem că sentințele organelor de justiție și modul în care a acționat Comisia Electorală Centrală au fost în conformitate cu legea”, a declarat Igor Boțan, director executiv al asociației ADEPT.
Cazurile recente demonstrează că instituțiile statului pot interveni eficient în situații de finanțare ilegală și corupție electorală, însă aplicarea consecventă a legii rămâne esențială. Pe măsură ce Republica Moldova se apropie de noi scrutine, miza este clară: construirea unui proces electoral integru, protejat de influențe obscure și finanțări din rețele criminale.
