Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi Nașterea Domnului (Crăciunul), care face parte din cele 12 mari sărbători domneşti sau împărăteşti, fiind precedată de un post de 40 de zile. Cu acest prilej în locaşurile sfinte din ţară sunt oficiate servicii divine, transmite MOLDPRES.
În dimineaţa de Crăciun, credincioşii merg la biserică la sfânta Liturghie, apoi, la prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională de sărbătoare. Naşterea Domnului este de regulă o sărbătoare de familie, concentrată pe rugăciune, spiritualitate şi bucuria Naşterii Mântuitorului.
Unul din obiceiurile principale ale Crăciunului este colindatul. Prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu Steaua, se vestește Nașterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții satului cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele, gospodăriile și creștinii. De asemenea, gospodinele coc cozonaci şi „Crăciunei”.
Crăciunul pe stil vechi este marcat în Belarus, comunităţi din Ucraina, Bulgaria, Armenia, Georgia etc. Tradiţia de a sărbători Naşterea Domnului pe vechi s-a menţinut, de asemenea, în Serbia şi Muntenegru, deoarece Biserica Ortodoxă Sârbă, continuă să se conducă de calendarul iulian, ca în unele cantonamente din Elveţia.
Crăciunul pe stil vechi, după calendarul Iulian, este sărbătorit pe 7 ianuarie. Credincioşii care se conduc de calendarul gregorian au sărbătorit Crăciunul pe 25 decembrie.
Pentru a le oferi tuturor posibilitatea de a sărbători în familie, autoritățile au luat decizia de a declara zile oficiale de sărbătoare – 25 decembrie, 7 și 8 ianuarie.
