Consiliul Europei avertizează că barierele lingvistice, capacitatea școlară limitată și urmărirea dificilă a copiilor neșcolari se numără printre provocările cheie cu care se confruntă milioane de copii din Ucraina care caută refugiu în Europa. Acum, că a fost depășit pragul sumbru de 1.000 de zile de război în Ucraina, este timpul să trecem de la soluții de urgență la mecanisme mai durabile, pe termen lung. Acesta este mesajul cheie al unui nou studiu de cartografiere pregătit de Secretariatul Grupului de Consultare al Consiliului Europei privind Copiii din Ucraina, în colaborare cu Departamentul de Educație al organizației, transmite radiomoldova.md.
Republica Moldova este menționată în mod foarte pozitiv în acest nou studiu al Consiliului Europei privind accesul la educație pentru copiii din Ucraina care au fugit de război.
Moldova a găzduit un număr relativ mare de refugiați ucraineni, reprezentând până la 3% din numărul total de cetățeni ucraineni strămutați de statele membre ale Consiliului Europei, țara clasându-se imediat după Germania, Polonia, Cehia, Marea Britanie, Spania și Italia.
Școlarizarea (frecvența la școlile aprobate de stat) nu este obligatorie în toate țările Uniunii Europene, dar frecventarea școlilor locale este recomandată pentru bunăstarea copiilor strămutați din Ucraina și pentru ca aceștia să fie integrați în țara gazdă. În multe țări, educația se poate desfășura și la domiciliu, în instituții de învățare non-formală sau în școli online. În ceea ce privește ultima formă, aproape jumătate dintre copiii din Ucraina care locuiesc în aceste state membre ale UE urmează Școala Online All-Ucraineană (AOS) ca modalitate de a primi o educație formală.
50% dintre copiii care au părăsit Ucraina din cauza războiului încă urmează să fie înscriși în sistemele de învățământ ale țărilor gazdă. 60% dintre copiii înscriși urmează cursuri online difuzate din Ucraina, în paralel cu orele din școala obișnuită. Copiii care fug de război suferă adesea de traume și se confruntă cu suferință psihologică și un sentiment de instabilitate. Situația în anumite state europene este mai presantă decât în altele: din mai 2024, două state europene – Polonia și Cehia – aveau cel mai mare procent de persoane aflate sub protecție temporară, care au fugit din Ucraina.
Acestea și alte provocări cu care se confruntă statele membre în asigurarea accesului copiilor ucraineni la educație, precum și practicile curente, sunt examinate în studiu. Analiza prezintă, de asemenea, strategii eficiente pentru integrarea acestor copii în școlile locale, adaptarea înscrierii și flexibilizarea plasamentelor la clasă, protejându-le în același timp dreptul la identitate culturală prin încurajarea conexiunii lor cu cultura și limba ucraineană.
Laude pentru Republica Moldova
Republica Moldova a introdus o evaluare inițială bazată pe teste care determină clasa în care copiii deplasați își continuă studiile, ei primind și un sprijin psiho-social special.
Acordarea de sprijin psihologic copiilor ucraineni este indispensabilă, deoarece este probabil ca aceștia să fi suferit traume din cauza războiului. În acest sens, Moldova folosește o metodă de observare în care profesorii sunt așteptați să evalueze comportamentul elevilor ucraineni în timpul orelor și să raporteze unei persoane responsabile în cazurile de comportament care pot indica faptul că un anumit elev necesită sprijin aparte.
De asemenea, țara a introdus un proces de examinare în care copiii sunt examinați de un profesionist competent ,fie în timpul procesului de înscriere, fie într-o etapă ulterioară a educației lor în școală.
Și, tot așa, Moldova oferă copiilor ucraineni cursuri de recuperare pentru a-i ajuta să compenseze decalajele de învățare cu care se pot confrunta și să dobândească abilități esențiale pentru a se alătura unui program comun.
Studiul încurajează statele membre să:
— promoveze școlarizarea personală pentru toți copiii din Ucraina prin creșterea gradului de conștientizare a părinților și a tutorilor cu privire la beneficiile acesteia; asigurarea de locuri suplimentare în școli și un număr suficient de cadre didactice competente;
— să înființeze sisteme de monitorizare pentru identificarea oricăror copii din afara sistemului de învățământ;
— să colaboreze cu Ministerul Educației din Ucraina pentru a ajuta copiii să-și păstreze identitățile culturale.
De la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, statele membre ale Consiliului Europei s-au angajat să apere drepturile și libertățile fundamentale ale copiilor din Ucraina, inclusiv dreptul lor la educație. Acest angajament a fost reafirmat în Declarația de la Reykjavík, adoptată de șefii de stat și de guvern în mai 2023. Grupul de consultare privind copiii din Ucraina, care a fost înființat pentru a pune în aplicare Declarația, a condus la realizarea acestui studiu.
