În zilele toride de vară, malurile Lacului Orășenesc și ale Lacului Komsomolist atrag zeci de bălțeni în căutarea răcorii. Unii vin pentru plimbări, alții pentru pescuit, iar cei mai curajoși intră în apă, în pofida panourilor de avertizare instalate de autorități.
Rezultatele analizelor efectuate de specialiștii Centrului de Sănătate Publică Bălți arată însă că scăldatul în aceste două lacuri reprezintă un risc real pentru sănătate. Probele de apă prelevate la sfârșitul lunii mai indică niveluri alarmante de bacterii și concentrații ridicate de sulfați. Astfel, apa este încadrată în cea mai joasă categorie de calitate.
Apa din lacuri se află în cea mai periculoasă clasă de calitate
„În ambele lacuri au fost depistate bacterii coliforme. În lacul Orășenesc aproape 2000, iar în Lacul Komsomolist peste 9000. Sunt indici gravi care se încadrează în clasa V de calitate a apei”, a explicat Ecaterina Ceban, medic specialist, Secția protecția sănătății publice.
Ecaterina Ceban a menționat că pentru bacteriile coliforme nu există un nivel admisibil, iar numărul depistat în apele lacurilor din Bălți fac ca apa să fie inclusă în ultima clasă de calitate, adică V. Pentru ca scăldatul să fie admis, apa trebuie să corespundă clasei II.
La început de sezon estival, situația este similară anului trecut, mai precizează medicul, care avertizează că situația se va schimba simțitor în lunile iulie și august, pe fundalul temperaturilor ridicate.
În august 2025, de exemplu, numărul bacteriilor coliforme atât în Lacul Orășenesc, cât și în Lacul Komsomolist, a ajuns la peste 24 de mii.
„Au fost prelevate probele și la indicatorii chimici. Au fost depistați sulfați, în număr mărit – peste 600 de miligrame la un litru. Acest lucru înseamnă pericol pentru scăldat, pentru recreere și pescuit”, a adăugat medicul specialist.
Ce sunt bacteriile coliforme și de ce sunt periculoase
Bacteriile coliforme sunt utilizate la nivel internațional ca indicator al contaminării biologice a apei. Prezența lor în cantități mari sugerează că în apă ajung reziduuri organice și alte surse de poluare.
Pentru persoanele sănătoase, contactul ocazional poate să nu provoace simptome grave. În schimb, copiii mici, vârstnicii și persoanele cu imunitate redusă sunt mult mai vulnerabili.
„Bacteriile care au fost depistate, copiilor mici și persoanelor cu imunitate scăzută pot provoca boli diareice acute, vomă, temperatură. Ce ține de substanțele chimice, sulfații pot provoca dermatite, inflamația ochilor, urechilor, pentru că este contact direct cu pielea”, a explicat specialista CSP Bălți.
Lacurile sunt afectate simultan de mai mulți factori:
- Colmatarea accentuată
În timp, pe fundul lacurilor s-au acumulat sedimente, nămol și materie organică. Acest proces reduce adâncimea bazinelor și favorizează degradarea apei.
- Nivelul redus al apei
Secetele repetate din ultimii ani au diminuat considerabil volumul de apă. În unele perioade, o mare parte a suprafeței era acoperită de nămol.
- Supraîncălzirea apei
Lacurile au adâncime redusă. În timpul verii, apa se încălzește rapid, ceea ce favorizează dezvoltarea microorganismelor și reduce cantitatea de oxigen.
- Gestionarea insuficientă a bazinelor
Potrivit administratorului punctului de salvare de la Lacul Orășenesc, singura intervenție majoră realizată recent a fost curățarea stufului în perioada rece.
„Unicul lucru pe care l-au făcut este că au curățit lacul de stuf, în iarnă. Mai multe condiții bune nu au fost create pe parcursul acestor ani”, a declarat Vadim Macarschii.
Bălțenii evită să intre în apă
„Nu mă scald aici. Dacă ar fi curățat și ar fi amenajată zona, ar fi frumos pentru bălțeni. Apa este murdară. Nu vedeți ce e aici? Este mult nămol.”
„Iubesc mult să mă scald. Am practicat sport în tinerețe. Mereu mă scăldam aici. Anul trecut a fost foarte secetos, nu era apă, practic doar murdărie, nămol. În acest an, grație ploii avem apă, dar nu am încercat să mă scald.”
Atunci când unii oameni riscă cu propria sănătate din dorința de a se răcori, cei care intervin sunt salvatorii.
„Știm că apa nu corespunde normelor. Aici avem panouri de informare. Cineva înțelege, cineva nu. Mergem repede la fața locului, le explică, îi scoatem din apă. Lacul trebuie curățat. Mulți care vin aici doar asta ne întreabă”, a menționat Boris Gurbulea, salvator la Lacul Komsomolist.
Un lac are proiect, celălalt nu
Starea lacurilor nu este rezultatul unui incident izolat, ci consecința acumulării, în timp, a mai multor probleme: lipsa investițiilor, întreținerea insuficientă și degradarea continuă a calității apei. Deși autoritățile recunosc necesitatea intervențiilor, deocamdată nu există termene clare pentru remedierea situației, iar riscurile pentru sănătatea publică și mediu persistă.
În anul 2022, fosta administrație a primăriei a început amenajarea zonei din jurul lacului, lucrări care au costat milioane de lei, dar care nu au fost duse la bun sfârșit din insuficiență de bani. Lucrările au fost stopate în noiembrie 2023, de actual primar, Alexandr Petkov.
„Era corect, mai întâi să curețe lacul, apoi lucrări de amenajare. Curățarea lacului este un lucru foarte costisitor. Mă tem că vor costa între 15 și 20 de milioane de lei. Din moment ce identificăm aceste surse, vom începe lucrările”, a subliniat Alexandr Petkov, primarul mun. Bălți.
Lacul Orășenesc din Bălți este un lac artificial construit pentru agrement, iar reabilitarea acestuia este de competența adminstrației publice locale, susține Radu Cazacu, directorul adjunct al agenției „Apele Moldovei”.
„Da, lacul se află într-o stare deplorabilă. Pentru aceste lucrări trebuie elaborate un proiect de execuție, trebuie de văzut cât de colmatat este acest lac, de făcut o expertiză tehnică la baraj. Ulterior, trebuie de elaborat un proiect și estimat un deviz de cheltuieli pentru a vedea câtă finanțare trebuie pentru acest lac”, a declarat Radu Cazacu, director adjunct la agenția „Apele Moldovei”.
Situația este și mai incertă în cazul Lacului Komsomolist, unde nu există informații despre un proiect concret de reabilitare, mai ales că o bună parte din zona verde a lacului este dată în arendă unui agent economic pentru o perioadă de 25 de ani.
Cât de mare este riscul dacă oamenii continuă să se scalde?
Medicii recomandă evitarea scăldatului în ambele lacuri până la îmbunătățirea parametrilor de calitate a apei.
Riscul este mai mare pentru:
- copii;
- femei însărcinate;
- persoane în vârstă;
- persoane cu boli cronice;
- persoane cu imunitate scăzută;
- persoane care au răni sau leziuni ale pielii.
Specialiștii recomandă, de asemenea, evitarea pescuitului recreativ și a consumului peștelui provenit din zone cu apă puternic poluată până la efectuarea unor evaluări suplimentare.
Problema Lacului Orășenesc și a Lacului Komsomolist nu mai este doar una de confort urban sau estetică. Rezultatele analizelor indică o problemă de sănătate publică.
În timp ce autoritățile discută despre proiecte și finanțări, sezonul estival deja a început, iar mulți bălțeni ar putea să nu reziste tentației de a intra în apa periculoasă.
