Sănătoasă, hrănitoare şi simplu de adăugat la diverse preparate, conopida se află în topul celor mai importante 25 de fructe şi legume. Este unul dintre alimentele care contribuie la buna funcţionare a inimii, ajută la detoxifiere, menţine sănătatea creierului şi previne dezvoltarea unor diverse afecţiuni.
Detoxifică organismul
Conopida conţine substanţe importante pentru ficat, pentru a-l ajuta să elimine toxinele din organism. Prezenţa substanţelor ca sulforafan şi izotiocianat asigură un proces de detoxificare a ficatului şi a întregului organism.
Un bun antioxidant
Pe lângă vitamine, minerale şi proteine, conopida mai conţine şi carotene, precum beta-caroten şi fitonutrienţi, precum acidul cafeic. Este un antioxidant excelent, iar dacă se consumă în mod regulat, scade riscul de a dezvolta boli cardiovasculare sau cancer.
Proprietăţi antiinflamatorii
Consumul de conopidă regulat este asociat cu scăderea riscului de inflamare în boli ca artrită, obezitate, diabetul zaharat sau ulcer. Recent, s-a descoperit în conopidă substanţa numită I3C, un antiinflamator care operează la nivel genetic, putând preveni declanşarea inflamaţiei la un stadiu destul de timpuriu.
Previne cancerul
Numeroase studii asupra cancerului se leagă de consumul de conopidă, mai ales pentru cancerul de prostată, cancerul de sân, cancerul de colon şi cancerul ovarian. Această legumă poate elimina enzimele canceroase şi rezistă în faţa celulelor canceroase.
Menţine sănătatea creierului
Conţinutul însemnat de fosfor ajută la refacerea membranelor celulare, aspect crucial pentru buna funcţionare a creierului şi a sistemului nervos.
De asemenea, potasiul şi vitamina B6 au un rol important în transmiterea semnalelor nervoase, contribuind astfel la menţinerea sănătăţii creierului.
Protecţie în boli cardiovasculare
Având proprietăţi antiinflamatorii, consumul de conopidă este o bună protecţie în bolile cardiovasculare sau cerebrovasculare. De exemplu, în arterioscleroză, există inflamaţia cronică a vasului sanguin şi depunerea de lipide şi leucocite, care în cele din urmă duc la scăderea diametrului lor. Această scădere a diametrului duce la scăderea circulaţiei sângelui la organele esenţiale din corp, ca inimă (şi poate cauza infarct), creier (şi poate cauza accident vascular cerebral) şi rinichi (şi poate cauza distrugere completă a lor). Aşadar, scăzând riscul inflamaţiei cronice, conopida poate asigura echilibrul circulaţiei sângelui în întreg organismul, şi deci o bună funcţionare a organelor.
Asigură o digestie bună
O cană de conopidă fiartă conţine, pe lângă multe altele, şi fibre dietetice, care ajută la curăţarea sistemului digestiv şi care te scapă rapid de substanţele care nu sunt necesare organismului. În plus, anumite substanţe ajută la prevenirea ulcerului.
Cum alegi cea mai bună conopidă
Mugurii tineri reprezintă partea comestibilă a conopidei. Pentru că sunt acoperiți de mai multe frunze cel mai important, atunci când alegi conopida pentru mâncare, este să verifici să nu fie moale, să nu aibă pete maronii și să nu fie galbenă la suprafață. Florile de conopidă trebuie să fie lipite între ele.
Soiuri colorate de conopidă
Cea mai populară este conopida albă. Există si o variantă verde de conopidă, rezultatul încrucișării dintre conopida albă și broccoli. Conopida portocalie a fost descoperită în 1970, undeva la granița dintre SUA și Canada, într-o zona mlăștinoasă, si este o mutație naturală. Are un gust dulce, se prepară ca și conopida albă dar are o textură mai cremoasa. Culoarea conopidei violet provine de la antocianine, pigmenți vegetali bogați în antioxidanți identici cu cei care se găsesc in varza rosie. Este un hibrid natural, probabil o combinație întâmplătoare dintre varza roșie și conopida. Când fierbe, devine verde.
