Scopul cenaclului literar-muzical și social-politic „Alexei Mateevici” a fost culturalizarea și iluminarea populației, într-o perioadă când oamenii erau induși în eroare prin propaganda sovietică. Declarația aparține fondatorului cenaclului „Alexei Mateevici” în perioada renașterii naționale, Anatol Șalaru, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Golgota Limbii Române”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui Anatol Șalaru, miza cenaclului era de a explica oamenilor că limba populației din Basarabia istorică este limba română, iar Rusia Țaristă a ocupat acest teritoriu.
Fondatorul cenaclului „Alexei Mateevici” din perioada renașterii naționale, Anatol Șalaru, a explicat că orice națiune se ține pe elite, iar o parte din elita Basarabiei istorice, deși s-a format la Kiev și Sankt Petersburg, a generat ulterior, mișcarea de eliberare națională, scrie IPN.md
„O națiune se ține pe elite. Poporul român din Basarabia a avut elite, dar începând cu anii 1830 aceste elite erau pregătite la Kiev și Sankt Petersburg. Din rândul acestei elite a crescut o mișcare serioasă, care a dus la trezirea națională a românilor din Basarabia în timpul primului Război Mondial. Aceste elite, care ulterior au fost alese în Sfatul Țării, au votat pentru Unirea Basarabiei cu România. Aceste elite ne-au reprezentat în Parlamentul și Guvernul de la București. Au făcut față cerințelor. Trebuie să recunoaștem că în timpul Rusiei Țariste școala de la Kiev și Sankt Petersburg era la un nivel foarte ridicat. Dar au fost și elite care s-au rusificat și care au fost promotoare ale ideilor rusești în Basarabia. Ulterior, acele elite, despre care noi credeam că nu mai există, au pornit Mișcarea de Eliberare Națională în anii 80. E vorba de Uniunea Scriitorilor, Uniunile de creație, profesorii, medicii”, a explicat fondatorul cenaclului „Alexei Mateevici” în perioada renașterii naționale, Anatol Șalaru.
Potrivit lui Anatol Șalaru, deși românii din Bucovina au fost ocupați de Imperiul Austro-Ungar, aceștia au fost privilegiați în raport cu românii din Basarabia, ocupați de Imperiul Țarist. Potrivit lui Anatol Șalaru, Imperiul Austro-Ungar s-a dovedit a fi mult mai civilizat decât Imperiul Țarist, întrucât n-a insistat pe deznaționalizarea populației băștinașe.
„Bucovina a avut noroc de un ocupant mai civilizat. Imperiul Austro-Ungar care a ocupat o bună perioadă de timp Bucovina s-a deosebit prin cel puțin două aspecte de Imperiul Țarist. Nu a încercat să schimbe biserica, ei nefiind ortodocși, nu s-au implicat în biserică. Nu au interzis biserica și nu au interzis limba română în biserici. Mai mult, acest imperiu nu a încercat să interzică limba română. Nu s-a implicat în ceea ce ține de istoria, cultura, limba. Nu a încercat să deznaționalizeze românii din Bucovina. Iar Rusia a făcut acest lucru și prin intermediul bisericii, care după anul 1830 a fost un instrument în mâinile Imperiului Țarist”, a mai spus Anatol Șalaru.
În timpul dezbaterii, Anatol Șalaru a explicat că dorința de a scoate la iveală adevărul istoric a dus la crearea cenaclului literar „Alexei Mateevici”. Ulterior, acest cenaclu a fost scânteia care a aprins flacăra renașterii naționale.
„Am analizat bine atunci situația din Uniunea Sovietică, pentru că în ianuarie 1988 aparatul represiv al URSS era foarte puternic. Ideea mi-a venit după ce am citit cartea lui Ioan Slavici Amintiri de la Putna. În ianuarie 1988 am propus să creăm cenaclul literar-muzical și social-politic. Pentru început scopul era iluminarea culturală. Trebuia să explicăm oamenilor, care erau induși în eroare și erau victime ale propagandei sovietice, că noi vorbim limba română, suntem români, am fost ocupați. Pe scena cenaclului Mateevici de pe Aleea Clasicilor s-a citit pentru prima dată ultimatumul trimis URSS României în 1940 și pactul Ribbentrop-Molotov. Atunci când un popor își cunoaște limba și istoria, lozincile politice apar de la sine. Un om care nu cunoaște nimic, nu poate genera lozinci politice. De aceea, am pornit-o cu culturalizarea, cu ideea de iluminare, am făcut sute de ședințe prin sate, am înregistrat discursuri publice despre limbă, alfabet, istorie. Am repartizat mii de casete audio prin localități și oamenii au început să se trezească la realitate”, a spus Anatol Șalaru.
Dezbaterea publică „Golgota Limbii Române” este a 314-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”.
