Oamenii de ştiinţă au descoperit că fiinţele umane îmbătrânesc la nivel molecular în două reprize accelerate – mai întâi la vârsta de 44 de ani şi apoi din nou la 60 de ani. Într-un studiu publicat în revista Nature Aging, oamenii de ştiinţă au urmărit 108 participanţi pe parcursul mai multor ani pentru a observa schimbările de îmbătrânire în moleculele lor – ARN, proteine şi microbiomul participanţilor, scrie news.ro
Oamenii de ştiinţă au descoperit că îmbătrânirea umană nu are loc într-un mod gradual, liniar. Mai degrabă, majoritatea moleculelor pe care le-au studiat au prezentat modificări accelerate, neliniare, la vârstele de 44 şi 60 de ani.
Xiaotao Shen, profesor asistent în medicina microbiomului la Universitatea Tehnologică Nanyang şi primul autor al studiului, a declarat pentru CNN că rezultatele arată că „nu îmbătrânim treptat”. Unele puncte în timp sunt deosebit de importante pentru îmbătrânirea şi sănătatea noastră, a adăugat el.
De exemplu, capacitatea de a metaboliza cofeina scade semnificativ – mai întâi în jurul vârstei de 40 de ani şi încă o dată în jurul vârstei de 60 de ani. Componentele implicate în metabolizarea alcoolului scad, de asemenea, în special în jurul vârstei de 40 de ani, a declarat Michael Snyder, preşedinte al departamentului de genetică de la Stanford şi unul dintre autorii studiului, referindu-se la cele două valuri de îmbătrânire.
Snyder a adăugat că „oamenii suferă adesea leziuni musculare şi îşi văd acumularea de grăsime afectată la 40 de ani (legată de metabolismul lipidic) şi, cu siguranţă, sarcopenia (pierderea musculară) afectează oamenii la 60 de ani – aceasta este o problemă foarte mare”.
Ambele grupe de vârstă au suferit modificări ale proteinelor care ţin ţesuturile împreună, ceea ce probabil ajută la explicarea modificărilor cutanate, musculare şi cardiovasculare, a adăugat el.
Riscurile de boală cresc, de asemenea, mai rapid, în special după vârsta de 60 de ani. Studiul a constatat că persoanele de 60 de ani sau mai în vârstă sunt mai predispuse la tulburări cardiovasculare, probleme renale şi diabet de tip 2.
Descoperirea unor astfel de modele poate ajuta la diagnosticarea şi prevenirea bolilor, conform studiului, care indică faptul că a identificat, de asemenea, „markeri care pot fi utilizaţi clinic” ce pot fi utilizaţi pentru a îmbunătăţi gestionarea asistenţei medicale şi bunăstarea populaţiilor în curs de îmbătrânire.
Studiul s-a concentrat asupra participanţilor cu vârste cuprinse între 25 şi 75 de ani timp de aproape doi ani, în medie. Toţi participanţii locuiau în California, erau sănătoşi şi proveneau din medii etnice diverse. Li s-au prelevat probe de sânge, scaun, piele şi tampoane nazale şi orale la fiecare trei până la şase luni.
Deoarece îmbătrânirea accelerată la femei ar fi putut fi atribuită menopauzei (care are loc de obicei între 45 şi 55 de ani), cercetătorii au efectuat analize pe seturi de date separate pentru bărbaţi şi femei. Spre surprinderea lor, au constatat că rezultatele erau similare – sugerând că un punct de tranziţie în jurul vârstei de 55 de ani ar putea fi un fenomen comun pentru ambele sexe.
Cercetătorii recomandă să se facă schimbări în stilul de viaţă, cum ar fi să se consume mai puţin alcool şi să se facă mai multe exerciţii fizice atunci când se apropie aceşti ani pivotali, între 40 şi 60 de ani.
Snyder a sfătuit persoanele care se apropie de 60 de ani să aibă grijă la consumul de carbohidraţi şi să bea multă apă pentru a ajuta funcţia renală.
„Aveţi mai multă grijă de dumneavoastră în anumite momente din viaţă”, a recomandat Shen.
