Reforma administrației publice locale urmărește consolidarea primăriilor și creșterea gradului lor de independență, astfel încât să fie posibilă eficientizarea serviciilor publice pentru cetățeni și să fie atrase noi resurse pentru dezvoltare. Secretarul general adjunct al Guvernului, Alexandru Iacub, a afirmat că procesul este necesar inclusiv în contextul parcursului european al Republicii Moldova, întrucât autoritățile locale vor trebui să fie pregătite să acceseze și să gestioneze fonduri europene într-un mediu competitiv, scire moldpres.
Potrivit oficialului, o administrație locală puternică oferă mai multă siguranță mediului de afaceri, contribuie la creșterea încrederii cetățenilor și partenerilor externi și poate consolida integritatea la nivel local.
„Ne dorim primării cât mai puternice, cât mai independente și cât mai autonome. Pentru că asta înseamnă siguranță pentru mediul de afaceri care vrea să investească într-o localitate, asta înseamnă o sporire a credibilității, încredere inclusiv a cetățenilor și a partenerilor din exterior și o sporire a integrității”, a declarat Alexandru Iacub la emisiunea „Spațiul public” de la postul public de radio.
Alexandru Iacub a punctat că reforma este importantă inclusiv în procesul de aderare la Uniunea Europeană, subliniind că avem nevoie de primării puternice care vor trebui să își îmbunătățească semnificativ capacitatea de a elabora proiecte și de a atrage investiții.
„Noi nu putem să nu oferim acele șanse tuturor primăriilor în contextul procesului de aderare la UE. Pentru că asta va necesita un efort comun din partea tuturor autorităților publice locale de nivelul întâi să aibă o bază administrativă fortificată și o bază economică fortificată. Urmare a aderării la Uniunea Europeană ori chiar pentru accesarea fondurilor europene de preaderare primăriile nu o să mai concureze între ele, dar o să concureze cu primării din Muntenegru, din Serbia. Respectiv, va fi necesar să ridicăm nivelul calității de a scrie proiecte și de a atrage fonduri. În acest context, noi nu putem să lăsăm pe nimeni în urmă. Noi nu putem să lăsăm o primărie care nu a ajuns la un consens să se pomenească cineva peste câțiva ani că iată într-adevăr am făcut o greșeală. Noi mergem toți împreună înainte, pentru că este viitorul nostru comun. Și în sensul acesta, noi aplicăm acest mecanism de solidaritate comună pentru a-i unifica pe toți”, a afirmat secretarul general adjunct al Guvernului.
În acest context, autoritățile susțin că procesul de reformă trebuie să fie unul incluziv, astfel încât nicio primărie să nu fie lăsată în urmă din cauza unor dificultăți administrative sau a lipsei unui consens local.
În cadrul aceleiași emisiuni, Igor Cristal, expert juridic specializat în infrastructură locală și patrimoniu din cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova, a subliniat că un factor important al consolidării primăriilor trebuie să fie capacitatea acestora de a-și asigura bugetul local prin propriile mecanisme și venituri.
„Primăriile vor putea să se descurce mai ușor de sine stătător, să nu umble cu mâna întinsă la factorul politic sau în alte părți. Dacă vor fi puternice în sens că ele vor putea să-și asigure bugetul local prin propriile mecanisme și venituri proprii, atunci desigur vom putea să vorbim că da, este o autoritate locală mai puternică și ea poate să se asigure prin instrumente disponibile”, a afirmat Igor Cristal.
Reforma administrației publice locale a fost lansată de Guvern la începutul anului 2026 și urmărește consolidarea capacității administrative a primăriilor și îmbunătățirea serviciilor publice. Potrivit datelor prezentate de autorități, 561 de primării din Republica Moldova au adoptat decizii finale de amalgamare voluntară, numărul reprezentând 63% din totalul primăriilor din țară. Pentru susținerea comunităților care au ales amalgamarea voluntară sunt prevăzute 4,5 miliarde de lei. În prezent, Guvernul pregătește o nouă hartă administrativ-teritorială a Republicii Moldova, care va fi stabilită printr-un pachet legislativ ce urmează să fie adoptat în această toamnă.
