Produse mai sănătoase pentru copii, un mediu mai curat și comunități locale mai puternice. Acestea sunt obiectivele pe care le urmăresc promotorii agriculturii ecologice. La Bălți, cercetători, producători agricoli și experți din Republica Moldova și România au discutat despre soluții care pot aduce hrana sănătoasă mai aproape de consumatori și pot susține dezvoltarea durabilă a regiunilor.
„Scopul este a promova agricultura ecologică, necesitatea consumului produselor ecologice. Asta nu este doar benefic pentru sănătatea omului, dar și din punct de vedere economic, fiindcă sursele energetice acum sunt foarte scumpe. Folosind mijloace chimice, noi poluăm, degradăm solul, apele, aerul, biodiversitatea. Nu întâmplător, comunitatea europeană planifică în anul 2030 să aibă până la 25% doar produse ecologice pe piaţă”, a spus Boris Boincean, șeful Secției Sisteme Agricole, CNCPS, sectorul „Selecția” din Bălți.
Pentru cercetători, agricultura ecologică reprezintă mai mult decât o metodă de producție. Ea este privită ca o soluție pentru reducerea presiunii asupra mediului și pentru adaptarea sistemului alimentar la provocările viitorului.
„Agricultura ecologică restabilește echilibrul în mediul agricol, în relațiile sol, plantă, om și asigură obținerea produselor inofensive. Agricultura ecologică necesită costuri mai mari pentru manoperă și, desigur, determină și creșterea costului de producție. Totul depinde de raportul dintre prețul produselor ecologice și al celor obținute în condiții convenționale. Dacă această diferență va fi de aproximativ 10%, cred că majoritatea populației va fi de acord să cumpere produse mai sănătoase, cu un nivel de nocivitate practic zero”, a menționat Valerian Cerempei, consultant științific, Centrul Consiliere Agricolă și Rurală.
Aceste principii sunt deja aplicate de fermieri care au ales să facă agricultură fără utilizarea produselor chimice.
„Toți știm că sănătatea este cel mai important lucru pentru om. De aceea, cred că ceea ce facem noi – cultivarea legumelor, pomușoarelor și verdețurilor ecologice – este foarte important, deoarece hrana stă la baza sănătății. Noi suntem ceea ce mâncăm, iar de alimentația noastră depinde cât de sănătoși suntem. Nu folosim aproape nimic din pesticide și insecticide, doar rotația culturilor”, a povestit Angela Bejenari, producător ecologic de legume și pomușoare.
Printre cei care promovează de ani buni agricultura ecologică se numără și Tudor Darie din satul Chetrosu, raionul Drochia. Pentru el, agricultura ecologică este mai mult decât o afacere – este o responsabilitate față de familie, consumatori și generațiile care vor urma.
„Din totdeauna am avut niște principii cu soția și încercăm să le respectăm – să nu ne facem mai deștepți ca natura. Noi utilizăm produse de origine organică, pe bază de bacterii, ciuperci, produsele naturale noastre – laptele, iodul, acid boric, permanganat de calciu, adică produse care și omul le folosește”, a subliniat Tudor Darii, producător de produse ecologice.
O altă direcție discutată în cadrul atelierului a fost dezvoltarea unor lanțuri alimentare locale, care să conecteze mai eficient fermierii cu școlile, grădinițele și alte instituții publice. Astfel de parteneriate pot aduce produse locale și sănătoase mai aproape de consumatori și pot susține economia regională.
„La moment avem circa 30 de fermieri care practică agricultura ecologică pe o suprafață de circa 3.000-3.500 de hectare. A produce ecologic nu înseamnă a produce mai puțin sau mai costisitor. Când construiești un sistem corect integrat în agricultura circulară, regenerativă, costurile sunt comparabile cu agricultura convențională. Pâinea pe care o vedem aici este produsă cu partenerii noștri, cu brutăriile, din materia primă care noi am dezvoltat-o, făină ecologică din diferite amestecuri – secară, alac, grâu comun, produse fermentate cu maia naturală. Acesta este baza unei alimentații sănătoase. Aici vedeți și un ulei presat la rece”, a povestit Spartac Chilat, producător de produse ecologice.
„Avem 31 de instituții de educație timpurie pentru care organizăm achiziții. De regulă, procurăm produse alimentare de două ori pe an, iar legume și fructe – de patru ori pe an, câte o dată în fiecare trimestru. Produsele pe care le consumă copiii sunt foarte importante pentru dezvoltarea și creșterea lor, iar o mare parte dintre acestea sunt achiziționate de noi și ajung în instituțiile de educație timpurie”, a menționat Cristina Revenco, contabil pe achiziții DÎTS Bălți.
Experiențele prezentate de partenerii din România au evidențiat importanța cooperării dintre cercetători, agricultori, autorități și localități. Inovația socială apare atunci când soluțiile sunt construite împreună și răspund nevoilor reale ale oamenilor.
„Hrana sănătoasă nu este importantă doar pentru tinerii din școlile din Republica Moldova și din România, ci trebuie să ținem cont și de resursele pe care le avem la dispoziție, precum și de contextul economico-politic în care ne aflăm cu toții. Tocmai de aceea, trebuie să ne gândim la generațiile viitoare și să încercăm să aplicăm principiile economiei circulare și în industria alimentară, pentru a avea un sector alimentar mai sustenabil”, a declarat Lucian-Ionel Cioca, vicepreședinte al Institutului pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu din Cluj – Napoca.
Atelierul a fost organizat în cadrul proiectului „Studii și investigații privind conexiunea dintre agricultura regenerativă și economia circulară din România și Republica Moldova”.























