Schimbările climatice se reflectă tot mai vizibil asupra stării resurselor de apă ale Republicii Moldova, amplificând problemele structurale deja existente. Printre acestea se numără deficitul de apă, poluarea râurilor și degradarea calității surselor subterane. În condițiile intensificării secetelor și fenomenelor meteorologice extreme, adaptarea sectorului apei devine una dintre principalele provocări ale politicilor ecologice și economice ale țării, scrie IPN.
Potrivit Strategiei de mediu pentru anii 2024-2030, aprobată de Guvern, resursele de apă ale Moldovei se află sub o presiune tot mai mare, atât din cauza factorilor climatici, cât și a impactului antropic. Documentul subliniază explicit că ritmul de refacere al ecosistemelor acvatice rămâne astăzi semnificativ în urma ritmului de exploatare și poluare, ceea ce generează riscuri pe termen lung pentru securitatea apei în țară.
Deficit de apă, secetă și fenomene extreme
Creșterea temperaturii medii anuale și modificarea regimului de precipitații conduc la accentuarea aridității climatice, în special în regiunile sudice ale țării. Aici, secetele sunt înregistrate mult mai frecvent decât în alte zone ale Moldovei – de până la cinci-șase ori pe deceniu. În același timp, sporește riscul inundațiilor bruște, provocate de ploi torențiale și de distribuția extrem de neuniformă a precipitațiilor pe parcursul anului.

Aceste fluctuații climatice se reflectă direct asupra debitului râurilor, stării lacurilor de acumulare și disponibilității apei pentru populație, agricultură și industrie. În același timp, structura utilizării apei rămâne vulnerabilă: aproximativ 85% din volumul total de apă consumat în țară este preluat din surse de suprafață, în special din bazinele Nistrului și Prutului, în timp ce apele subterane acoperă doar circa 15% din necesar. Această dependență de resursele de suprafață face sistemul deosebit de sensibil la secete și la fenomene meteorologice extreme.
Calitatea apei de suprafață și subterane
Problema nu este doar una cantitativă, ci și calitativă. Potrivit datelor monitorizării de stat, până la jumătate dintre sectoarele de control ale apelor de suprafață din Moldova sunt încadrate în categoria „poluate” sau „foarte poluate”. Cele mai vulnerabile rămân râurile mici, supuse presiunii exercitate de agricultură, de apele uzate comunale și de zonele de mal degradate.
Schimbările climatice agravează și starea apelor subterane, considerate în mod tradițional o sursă mai sigură de apă potabilă. Creșterea temperaturii și modificarea regimului de precipitații influențează compoziția chimică a apei, intensificând procesele de mineralizare și modificând indicatorii de duritate. Monitorizarea a 182 de puțuri arteziene arată o distribuție neuniformă a macro- și microelementelor, precum și o tendință de epuizare a rezervelor. Riscuri suplimentare sunt generate de puțurile forate ilegal, nerespectarea zonelor de protecție sanitară și pătrunderea pesticidelor și îngrășămintelor în straturile acvifere în perioadele cu precipitații intense.

Citiţi continuarea materialului AICI.



















