Conservatorii din Partidul Popular European (PPE) își păstrează primul loc în Parlamentul European, cu o proiecție de 186 de mandate (+10 față de 2019) din cele 720, în timp ce partidele naționaliste sau suveraniste sunt așteptate să ocupe un sfert din forul legislativ al Uniunii Europene (UE), exact ca PPE, scrie Libertatea.ro.
Rezultatele provizorii arată componenţa probabilă a viitorului Parlament European şi în ce grupuri vor ajunge europarlamentarii din cele 27 de state membre UE. Chiar dacă matematic preşedinta în exercițiu a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare să aibă asigurat un al doilea mandat, politologii atrag atenţia că nu are o majoritate suficient de bine consolidată, în condiţiile în care extrema dreaptă a câştigat teren, iar Verzii sunt în cădere liberă.
„O zi bună pentru PPE”
Duminică noaptea, în timp ce se aflau primele rezultate ale alegerilor europarlamentare, Ursula von der Leyen a declarat că „este o zi bună pentru Partidul Popular European”.
Conform celor mai recente proiecţii, PPE va obţine 186 de mandate în Parlamentul European, urmat de Socialişti şi Democraţi cu 135 (-4) şi Renew Europe cu 83 (-19).
Însă grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, care include partide precum Fraţii Italiei, al premierului Giorgia Meloni, se preconizează că va obţine 72 de mandate (+3), iar grupul de extremă dreapta Identitate şi Democraţie 58 (+9).
„Am câştigat alegerile europene”, a proclamat von der Leyen, care are nevoie de cel puţin 361 de voturi în PE pentru a fi validată pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene.
Candidata principală a PPE a mai spus că doreşte să continue să lucreze „cu cei care sunt pro-europeni, pro-Ucraina, pro-stat de drept”.
Totuși, von der Leyen a recunoscut că „aceste alegeri nu au loc într-un vid”.
„Lumea din jurul nostru este în agitaţie. Forţe din exterior şi din interior încearcă să ne destabilizeze societăţile şi încearcă să slăbească Europa. Nu vom permite niciodată ca acest lucru să se întâmple”, a promis ea.
Dreapta radicală, în ascensiune
Partidele de centru-dreapta şi de extremă-dreapta vor obţine cel mai mare număr de mandate la alegerile din 6 – 9 iunie în cele mai populate state membre UE, și anume Germania, Franţa, Italia, Spania şi Polonia.
Franţa a condus această tendinţă spre dreapta cu o victorie atât de zdrobitoare a Rassemblement National (RN) de extremă dreapta încât preşedintele liberal Emmanuel Macron a dizolvat Parlamentul şi a convocat alegeri anticipate pe 30 iunie și 7 iulie. Primele rezultate arată că RN va obţine aproximativ 32% din voturi (30 din cele 81 de mandate ale Franței în PE), mai mult decât dublu faţă de partidul lui Macron.
„Preşedintele Republicii nu poate rămâne surd la mesajul trimis în această seară de poporul francez”, a declarat Jordan Bardella, preşedintele Rassemblement National, în faţa susţinătorilor săi reuniți la Parc Floral din Paris.
În Germania, centrul-dreapta se îndreaptă spre o victorie confortabilă, cu Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, pe locul al doilea, devansându-i pe socialiştii cancelarului Olaf Scholz, pe locul al treilea.
Fantomele din trecut bântuie Europa
Alegătorii din cele 27 de state membre UE au fost chemați la vot în perioada 6 – 9 iunie pentru a selecta cei 720 de membri ai Parlamentului European, care îşi vor exercita mandatul în următorii cinci ani. Prima lor misiune principală a europarlamentarilor aleși în ultimele zile va fi să aprobe sau să respingă candidatul principal al grupului politic câștigător pentru postul de conducere al Europei: șefia Comisiei Europene.
Pe un continent care a încercat să exorcizeze fantomele fascismului timp de opt decenii, amploarea prezenţei extremei drepte va fi unul dintre cele mai fierbinţi subiecte de conversaţie. Adunate împreună, partidele radicale de dreapta ar reprezenta, teoretic, al doilea cel mai mare bloc din Parlament, fiind pe cale să ajungă pe primul loc în Franţa şi Italia, şi pe locul doi în Germania, cele mai mari şi mai importante trei ţări din blocul comunitar.
De asemenea, se aşteaptă ca extrema dreaptă să câştige în Ungaria. În plus, mai obţinut cinci locuri în Olanda. Centrul-dreapta s-a clasat confortabil pe primul loc în Grecia şi Bulgaria.
Chiar dacă este foarte puţin probabil ca aceştia să poată să se coordoneze ca un grup unificat în interiorul Parlamentului European – din cauza diviziunilor pe teme precum Rusia -, ei vor putea totuşi să influenţeze direcţia generală a UE, în toate domeniile, de la imigraţie la politici climatice.
Cel mai ameninţător semnal de alarmă pentru viitorul UE este Franţa, având în vedere amploarea victoriei extremei drepte asupra lui Macron. Toţi ochii vor fi acum aţintiţi asupra faptului dacă valul populist din Franţa îşi poate menţine impulsul pe durata iminentelor alegeri parlamentare şi până la alegerile prezidenţiale din 2027, unde o victorie a liderului extremei drepte Marine Le Pen ar ameninţa să arunce întreaga UE în turbulenţe.
Câştigătorul oficial al serii pare să fie preşedinta în exercițiu a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, al cărei Partid Popular European de centru-dreapta va forma în continuare cel mai mare bloc din Parlament.
Von der Leyen evocă ideea continuității
PPE va fi forţa dominantă, dar cu greu va putea guverna singur, deoarece va fi departe de o majoritate absolută în Parlamentul European.
Principala provocare pentru Von der Leyen în săptămânile, chiar lunile următoare va fi dacă va reuşi să ajungă la un acord cu partidele centriste tradiţionale – socialiştii şi liberalii – pentru a construi o majoritate de cel puțin 361 de mandate.
„Suntem cel mai puternic partid, suntem ancora stabilităţii… Împreună cu ceilalţi vom construi un bastion împotriva extremelor de stânga şi de dreapta. Îi vom opri!”, a dat asigurări von der Leyen.
În total, se pare că cele trei mari grupuri de centru vor avea puţin peste 400 de mandate. Asta înseamnă că reconfirmarea Ursulei von der Leyen se va juca până la capăt, în condițiile în care rata de rebeliune împotriva liniei de partid este estimată la 10%. Dar, înainte de toate, von der Leyen are nevoie de sprijinul liderilor de stat din UE.
Acest lucru ridică un mare semn de întrebare dacă va trebui să caute şi alţi aliaţi, de la Verzi până la partidul radical de dreapta al premierului Italiei.
Centrul-dreapta al lui Von der Leyen respinge xenofobia şi euroscepticismul extremei drepte, dar ştie că alegătorii săi împărtăşesc aceleaşi preocupări legate de costul vieţii, migraţie şi sentimentul că activităţile de bază tradiţionale ale Europei – industria şi agricultura – sunt sufocate de reglementări ecologice.
Încep negocierile
Președinta în exercițiu a Comisiei Europene a declarat că se va adresa mai întâi liberalilor şi grupului social-democrat din Parlamentul European, „bazându-se pe o relaţie constructivă şi dovedită” în recentul mandat.
Liderii principalelor trei forţe politice din Parlamentul European au susţinut, duminică seara, conferinţe de presă la Parlamentul European şi au început să-şi expună poziţiile de negociere.
Manfred Weber, liderul PPE, a insistat asupra faptului că grupul său politic a fost singurul care şi-a mărit numărul de mandate. Cu toate acestea, el a invitat atât grupurile socialiste, cât şi pe cele de centru să „se alăture alianţei pro-democratice” şi să o recunoască pe Ursula von der Leyen ca fiind alegerea naturală.
Pedro Marques, vicepreşedintele socialiştilor şi democraţilor, a declarat că partidul său îşi va condiţiona votul de o abordare pro-democratică „fără ambiguitate”, ceea ce înseamnă că se aşteaptă ca von der Leyen să refuze orice coaliţie cu grupurile de dreapta dură.
Reprezentantă a celui de-al treilea grup ca mărime, vicepreşedinta Renew, Iskra Mihailova, nu a pus condiţii stricte privind susţinerea lui von der Leyen, dar a insistat că respectarea statului de drept este crucială pentru partidul său.
